O pauză – Armatele așteaptă,
Un milion de cuceritori plini de avântul izbânzilor
stau și așteaptă în front,
Și lumea așteaptă – deodată, la fel de ușor cum
pier umbrele nopții când zorile vin hotărâte,
Se topesc și dispar.
Bucurați-vă, țări ale lumii, țări victorioase!
Această victorie a voastră n-a fost câștigată pe
câmpul înfiorat de măcel,
Fiindcă de-abia de acum înainte victoria
voastră începe.
Topiți-vă, topiți-vă pretutindeni, armate –
risipiți-vă, soldați îmbrăcați în albastru,
La vatră cu toții, lăsați armele pentru totdeauna,
armele ucigașe,
Alte arme de-aici înainte și alt câmp vă-așteaptă
în nord și la sud,
Arma și câmpul unor războaie mai dulci și mai
bune, războaie dătătoare de viață.
Sensul versurilor
Piesa celebrează sfârșitul unui conflict și începutul unei perioade de pace și reconstrucție. Armatele sunt îndemnate să se retragă și să se dedice unor scopuri mai nobile, sugerând un viitor mai bun și mai pașnic.