Calul spuse,
privind spre cămilă:
„Ce corcitură
gigantică, de cal, –
să-i plângi de milă”.
Cămila însă
strigă la rândul ei:
„Parcă tu ai fi cal, tată?!
Tu
pur și simplu nu ești
decât o cămilă subdezvoltată”.
Și doar un dumnezeu
cu barba și pleata căruntă
știa din cele făptuite
că de fapt
acestea erau animale
de neamuri diferite.
Sensul versurilor
Piesa ilustrează modul în care percepțiile limitate și lipsa de înțelegere pot duce la judecăți eronate și la incapacitatea de a aprecia diversitatea. Animalele se critică reciproc din cauza diferențelor, fără a realiza că aparțin unor specii diferite.