Degetele care doresc să atingă
Din nou cealaltă parte a cerului la care nu se poate ajunge
În această seară oferindu-ți acea plutire, o poezie în cerul nopții.
Obținerea umedă cu tristețe, iubirea mea,
Îmi rupi inima de fier.
Chiar dacă este un vis,
Continui să iubesc luna.
În timp ce nu puteam întâlni lăcrimarea norilor,
Reîntoarcerea nopții albe în întuneric,
Voi aștepta cerul nopții în adevăratul castel,
Așa că poate veni lumina.
Obținerea umedă cu tristețe, iubirea mea,
Plimbă vântul preludiului,
Nimeni nu este acolo și ridicând ochii până la cer,
Strig nopții.
Din nou liniștea rupe în timp ce strig la lună,
Floarea Crimson care înflorește și smulge departe dragostea,
Cea care nu poate fi murdărită,
Dormind în timp ce îmbrățișez strălucirea nopții,
Mersul nopții în lumina lunii.
Obținerea umedă cu tristețe, iubirea mea,
Răsună în castelul iluziei,
Nimeni nu este acolo și ridicând ochii până la cer,
Strig nopții.
Din nou liniștea rupe în timp ce strig la lună,
Floarea Crimson care înflorește și smulge departe dragostea,
Cea care nu poate fi murdărită,
Dormind în timp ce îmbrățișez strălucirea nopții,
Mersul nopții în lumina lunii.
Ah… Vocea strigând la luna plină,
Acum cu gândul la tine,
Am strigat nopții…
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de tristețe și regret profund legate de o iubire pierdută. Naratorul își exprimă dorul și suferința într-un cadru nocturn, folosind imagini poetice ale lunii și ale nopții pentru a amplifica starea de melancolie.