Lui X.
Șterge-ți lacrima din gene, lasă-ți ochii tăi senini
Și nici urmă să nu fie c-ai fi plâns sau că suspini.
zâmbetul de ironie pe-a ta față să se vadă,
Preț să nu pui pe nimica, ea și lumea să te creadă.
Nu căta prin duioșie, nimicindu-te pe tine,
Să-mblânzești oameni și soartă și s-ajungi la vreun bine;
Geniul ce domnește-n lume este geniul cel rău
Și decât să fii victimă, mai bine să fii călău!
Sensul versurilor
Piesa îndeamnă la o detașare cinică de suferință, sugerând că, într-o lume dominată de rău, este mai bine să fii puternic și chiar crud, decât să devii o victimă. Încurajează o atitudine ironică și o nepăsare aparentă față de emoții, ca mecanism de apărare.