Aș vrea să te înalți mereu,
Să fii un zbor ce nu se pierde,
Și străbătând prin visul verde,
Să te strivești la pieptul meu.
Iar printre stelele ce cad
Ninsoare caldă-n nopți de vară,
Prin visul roz și tu coboară
Pe fruntea mea să pui răsad.
Și dacă-ar fi să vestejești,
Să fii o frunză ce pălește,
Prin visul galben, tu pășește,
În palma mea să odihnești.
Și să mai fii un fulg de nea
Căzând ușor din slavi divine,
Prin visul alb s-ajungi la mine,
Să te topești pe buza mea.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a fi mereu alături de persoana iubită, transpusă în imagini ale naturii și ale anotimpurilor. Este o declarație de dragoste poetică, unde iubirea este asociată cu frumusețea și efemeritatea naturii.