M-o întrebat cucuțul
Dacă i-aș vinde glasul,
Mi-ar da plată cât de bună
Să i-l dau batăr pe-o lună.
Al meu glas nu-i de vânzare
Că-i numai de stâmpărare
La omul cu supărare,
Al meu glas nu i-l pot da
Că n-am cu ce m-alina.
Și îmi trebuie glasul meu
Când m-ajunge dorul greu
De cântat seara pe stele
La omul cu doruri grele.
Mie îmi trebuie glasu’
Când merg vara la lucru
De cântat seara pe lună
La omul cu voie bună,
De cântat seara pe vale
Să-mi treacă de supărare.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă refuzul de a vinde darul cântatului, deoarece acesta este o sursă de alinare pentru sine și pentru alții, mai ales în momentele dificile. Vocea este prețuită pentru capacitatea sa de a aduce bucurie și de a alina suferința.