Și mă prinde încă o dată
Aș vrea să renunț
E a mia oară când mă-ntreb „de ce nu te asculți?”
Nu te vezi? Nu te auzi? Nu ucizi, nu te cruți
Visezi, te amuzi, și te-ncrunți, și te f**i..
Nu cred c-are sens
Tu visezi, chiar nu ești ce-ți închipui și ce crezi
Iar nu bei, nu fumezi, începi să crezi, te distrezi
Iar apoi ce să vezi, îți e sete, te trezești..
Tot nu ți-ai găsit locu’
Chiar nu-ți dai seama că nu ești totul?
Tot tu, scrii iar și iar, și care îți e scopul?
Dacă ai putea răspunde sunt sigur că ai tăcea.
Privești pereții, de parcă i-ai fi f***t
Doar ți-ai dat drumu’ pe ei și ai luat-o de la-nceput
Deci care-i faza? Și de ce ești așa tăcut?
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de îndoială și alienare. Naratorul se confruntă cu lipsa de sens și cu incapacitatea de a-și găsi un scop, reflectând asupra propriei existențe și a golului interior.