Dau în carnea ta pictată cu toporul
Și-mi spun rugăciunile în gând
Mi-au cântat toți îngerii, tot corul
Sare sânge, sunt prea blând.
Dau din mine tot, să ies afară
Tot ce am lăsat nespus
Iau toporul și-mi îngână o fanfară
Cântece ce ți-am compus.
Te iubesc și dau, mi-e dor de tine
Și n-aș vrea să mă opresc
Las toporul, roagă-te de mine
Gura ta mi-o amintesc.
Mi-amintesc că nu țipai în ziua-n care
Am luat toporul să mi te lovesc
Mi-aduc aminte tot, de fiecare
Vă iubesc.
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație toxică și obsesivă, marcată de violență și remușcare. Naratorul oscilează între iubire și dorința de a distruge, exprimând o agonie interioară profundă.