Superb destin pentru-un pion de șah:
Întâiul pleacă-n luptă,-ntâiul moare –
Sortit a fi o piesă târâtoare
Pe tabla Marelui Maharajah!.
Dar, uneori, în prag de-amurg, apare
Un biet pion finalizabil, ah,
Când regele-i pândit de-un mare crah
Și doar mujicu-acela-i stă-n salvare!.
Ș-atunci, se desfășoară-ntregul front,
Uitând de regi, pentru pionul tont!
Cad, pentru el, Nebuni și Cai și Ture,.
Dând rang și slavă-acelei târâture!
De-ar mai rămâne bietul rigă-n tron,
Tu hotărăști, tu – Ultimul Pion!
Sensul versurilor
Piesa explorează rolul aparent nesemnificativ al pionului în șah, dar subliniază importanța sa crucială în momentele decisive. Pionul, deși sacrificabil, poate schimba soarta jocului și chiar salva regele, evidențiind ideea că fiecare individ, indiferent de poziție, poate avea un impact semnificativ.