Să n-alungi tot ce-ai avut
Ce-i curat, ce-i nobil și bun
Și să strângi, mai apoi,
Să strângi mai apoi
Doar pustiul la pieptul tău.
Să fii tu și numai tu
Doar pe tine să fii stăpân
Să n-alungi, chiar de-auzi,
Să nu alungi
Să nu alungi ce-ai iubit.
De-ar fi lacrimi, flori de lacrimi
Ce cad în jurul tău
De-ar fi visul tot ce-nseamnă
O greșeală-n gândul tău
De-ar fi lacrimi, cer de lacrimi
Și totul este rău
Am să caut lumea toată
Să sting în locul tău.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre sacrificiul suprem în numele iubirii. Naratorul promite să protejeze persoana iubită de suferință, chiar cu prețul propriei fericiri, căutând să îndepărteze orice urmă de rău din viața ei.