Însumi sunt acasă.
Ce farsă.
Îmi curge lacrima.
Nu-mi pasă.
Mușama întinsă pe masă,
Cioplesc mototol o frază,
Tipul firav, jalnic, eu.
Eu, eu.
Și însumi sunt pe tot globul mereu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de singurătate și inutilitate. Naratorul se simte izolat și captiv în propria existență, reflectând asupra stării sale jalnice.