Versuri corectate și adnotate
Spune-mi, iubire,Pentru tineA fost doar un joc?De ce doar tu ai fost cel cu noroc? În castelul de cristal,Te-am urcat pe piedestal,Te-am făcut stăpânPe lumea mea. Tu, cu sufletul de piatră,Eu, cu inima de sticlă,Am avut prea mult curajȘi i-am dat voie să te prindă.Ce păcat, am crezut în povești pentru o clipă,Doar că în … Citește mai mult
Iată-mă, trec eu,struț de peste mări și țări,în peneți de strofe, picioare de vers și rime.Prostănacul de mine,mă chinui să-mi ascund capulîn penețul sunător ca niște strune.Eu nu-ți aparțin, pocitanie de zăpadă.Suflete,mai adânc în pene te așază!Și alta se va dovedi a-mi fi patria,deja văd –viața-mi sudică a pârjolit-o torida amiază.Insula arșiței.Învățată cu palmieri.„Hei,feriți-vă din … Citește mai mult
Tu și cu mine, ploaie de artificiiAprindem noaptea de ne-aplaudă licuriciiLocul tău e lângă mineDegeaba te ferești tu să-i ieși în caleNu scapi tu de iubire, nu, nu, nu ești în stareCă dragostea nu știi când vine.Dragostea nu ezităTe doboară, te ridicăN-are reguli, doar se-aplicăȘi tot nu scapi de ce ți-e frică.Dragostea nu ezităTe doboară, … Citește mai mult
Nu încerca să mă ridici de la pământNu lua de bun zâmbetul meu accidentalSunt prinsă-n rădăcini așa adâncVisând un ideal,Visând un ideal.Nu spun că e locul meu aiciPoate reușești tu să-mi expliciCum să mă dezbrac de frici.Ai pus sărutul tău pe ochii mei închișiSă nu mă tem de răsăritLa început de noiAi pus sărutul tău … Citește mai mult
Aici cele mai fragile frunze ale mele și totuși cele mai puternice, durabile;Aici umbresc și îmi ascund gândurile – eu însumi nu le expun,Și totuși, mă expun mai mult decât toate celelalte poezii ale mele.
Ce bogat sunt în stihuri smintite,Lustru sterp eu păstrez și iubesc:Diamantele mele, pe cer părăsite,În tot stropul de rouă sticlesc.Și să vii – cutezând ca un dor!Am lumini, cum și cântec, talaz.Sunt poetul, poet vrăjitor,Irosind bucurii ca un cneaz.Ci în păr, când îți prinzi trandafiriȘi surâzi fără gând, fără țel,După cețuri subțiri, în priviri,Ai tăiș … Citește mai mult
Nudă visam o noapte însorită.Am zăcut un șir de zile animale.Vântul și ploaia mi-au șters trupulasemeni focului, poemuluiscris pe zid.
Își laudă nobilitatea unii,Alții îndemânarea, forța, traiul,Hainele alții, chiar urâte, șoimiiȘi câini unii-și laudă, sau calul;Și fiecare are o plăcere,Ce-i dă o bucurie peste poate.Dar toate astea nu sunt ale mele;Eu una am, mai bună decât toate.Iubirea ta-i mai bună-aș putea spuneDecât noblețea, traiul sau veșmântul,Decât toți șoimii, caii de pe lume;Avându-te, sunt decât toți … Citește mai mult
Pe cine o sărut va păli,Nu am curaj s-o sărutPe mami.Vai, celor care țes viseCu mine, de amici,De iubite.Vai, celor ce-s iubiței,Căci nu cred de mult timpÎn inimei.Pe cine o sărut va păli,Nu am curaj s-o sărutPe mami.
Coapsele-nguste renunțând la secreto fugă elastică alunecă prin fibreși-ntr-un goticism împletit al genunchiuluiSub gleznă o vână mică băteagrăbit ca o gușă de șopârlă.În fotoliul incapabil de-a se adaptaatâtor sinuozitățibrațul iubitului îi încinge mijloculcare exagerează-anticipândîn vreme ce voci pe care ea nu le-audeo măgulesc mai mult violent decât gingașInutilă neliniștea lămpiiLumina-și pierde orice indiscrețieîn intimitatea revelată.Un … Citește mai mult