Nu încerca să mă ridici de la pământ
Nu lua de bun zâmbetul meu accidental
Sunt prinsă-n rădăcini așa adânc
Visând un ideal,
Visând un ideal.
Nu spun că e locul meu aici
Poate reușești tu să-mi explici
Cum să mă dezbrac de frici.
Ai pus sărutul tău pe ochii mei închiși
Să nu mă tem de răsărit
La început de noi
Ai pus sărutul tău pe umerii mei triști
Să nu mă tem că m-ai găsit
Mergând doar înapoi
La început de noi.
Păstrez în amintire veri fierbinți
Și ne-am schimbat..
Topind ghețarii ăștia dintre noi
Visez și tot visez că mă atingi
La început de ploi,
La început de ploi.
Nu spun că e locul meu aici
Poate reușești tu să-mi explici
Cum să mă dezbrac de frici.
Ai pus sărutul tău pe ochii mei închiși
Să nu mă tem de răsărit
La început de noi
Ai pus sărutul tău pe umerii mei triști
Să nu mă tem că m-ai găsit
Mergând doar înapoi
La început de noi.
Ai pus sărutul tău.. la început de noi..
Sensul versurilor
Piesa explorează începutul unei relații și vulnerabilitatea resimțită în acest proces. Vorbește despre depășirea fricilor și transformarea personală prin intermediul conexiunii cu celălalt, amintiri și speranțe.