vrabie – Versuri.pro

Radu Gyr - Vrabia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cum vrabia și-a frânt din soare zborul,
a prins-o-n bot Fiatul care aleargă.
Trei stropi de sânge. Parcă bolta largă
cu trei rubine a-ncrustat omorul.
Nu tremură o rază. Nici o vargă.
Amiaza își topește cositorul.
Se crapă ca o ușă, viitorul,
zvârlind, sub roți, azurul ca să-l spargă.
Era pe vremuri, în sutană, unul,
desculț bătând italice vâlcele.
Îi ciripeau pe umeri și lăstunul
și cinteza ți-un cer de rândunele,
că fremăta de ele, ca gorunul
cu brațe cântătoare pân-la stele.

Poesis - Cântec Șoptit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Odată am ucis o vrabie
Am tras cu praștia-n ea și-am lovit-o
Și-apoi o zi și-o noapte întreagă
Am tot plâns-o și am tot jelit-o.
Nu m-a bătut mama, nu m-a certat
În mână țineam o bucată de pâine
„Degeaba”, mi-a spus, „degeaba mai plângi,
Ce-ai omorât, omorât rămâne.”
Mai târziu am crescut flăcăiandru
M-am îndrăgostit nebunește de-o fată
Și nu știu de ce într-o zi a murit
Și-n altă zi a fost îngropată.
De mult nu mai trag cu praștia-n vrăbii
De mult nu mai merg la nici o-ngropare
Soarele apune după niște neguri
Și răsare-n flăcări din mare.
Uneori pe la ea mai trec și pun o floare
Frumoasă ca un suflet călător
Degeaba sunt păsări, zăpadă și soare
Sincer și eu aș vrea să mor

Poesis - Odată Am Ucis o Vrabie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Soarele apune după niște maguri
Și răsare în flăcări din mare.
Odată am ucis o vrabie.
Am tras cu praștia în ea și-am lovit-o.
Pe urmă o zi și o noapte întreagă
Am tot plâns-o și am tot jelit-o.
Pe urmă o zi și o noapte întreagă
Am tot plâns-o și am tot jelit-o.
Nu m-a bătut mama, nu m-a certat.
În mână țineam o bucată de pâine.
Degeaba mi-a spus, degeaba mai plângi,
Ce-ai omorât, omorât rămâne.
Degeaba mi-a spus, degeaba mai plângi,
Ce-ai omorât, omorât rămâne.

Mai târziu am crescut flăcăiandru,
M-am îndrăgostit nebunește de-o fată.
Nu știu de ce, într-o zi a murit
Și-n altă zi a fost îngropată.
Nu știu de ce, într-o zi a murit
Și-n altă zi a fost îngropată.

De mult nu mai trag cu praștia-n vrăbii,
De mult nu mai merg la nici o-ngropare.
Soarele apune
Soarele apune
După niște maguri
După niște maguri
Și răsare în flăcări din mare.
Hei! Hei! Hei!.
Soarele apune
Soarele apune
După niște maguri
După niște maguri
Și răsare în flăcări din mare.
Hei! Hei! Hei!.
Soarele apune
Soarele apune
După niște maguri
După niște maguri
Și răsare în flăcări din mare.

Pasărea Colibri - Cântec Șoptit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Odată am ucis o vrabie.
Am tras cu praștia în ea și-am lovit-o.
Pe urmă o zi și o noapte întreagă
Am tot plâns-o și am tot jelit-o.

Nu m-a bătut mama, nu m-a certat.
În mână țineam o bucată de pâine.
Degeaba mi-a spus, degeaba mai plângi,
Ce-ai omorât, omorât rămâne.

Mai târziu am crescut flăcăiandru,
M-am îndrăgostit nebunește de-o fată.
Nu știu de ce, într-o zi a murit
Și-n altă zi a fost îngropată.

De mult nu mai trag cu praștia-n vrăbii,
De mult nu mai merg la nici o-ngropare.
Soarele apune după niște maguri
Și răsare în flăcări din mare.

Nora Iuga - Partea a Doua și Răzbunarea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

pentru că eu nu sunt în stare,
nu mai sunt în stare
să fac ceva.
Sună ceasul
și soneria și telefonul.
Vrabia cunoaște infinitul
când moare în aer.
Patria mea nu-mi plac
moravurile tale, nici quartetul
caporalilor gata la ordin.
Dă-mi totuși
degetul mic de la picior,
fii suzeta mea de pe urmă,
bucură-mă.

Tudor Arghezi - Pe O Piatră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe o piatră, subt un pom,
Îmbucă pâine un om,
Și din pom un titirez
Cerea fărâme de miez.
Acum, după-nvățătură,
Vine și le ia din gură.
Titirez ori vrabie
Zboară către albie,
Unde maica spală rufe.
Ar avea și el o scufe
Și-o batistă de clătit,
Care s-au cam murdărit.
Vrăbioiule vecine,
Rogu-te treci pe la mine.
Stai de-un an la noi în casă
Și de chirie nu-ți pasă.
Mă tot ții într-o minciună
Și n-ai dat măcar arvună.
Vrabia cum să plătească
La casă gospodărească?
Ea n-are în buzunar
Două parale măcar.
Toată lumea doar o știe
Că nu plătește chirie
Și stă-n pod pe datorie.

Flora Mărgărit Stănescu - Flora481 - Și Păsările Jelesc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mi s-a părut c-aud plânset pe stradă,
Am dat fuga să văd ce s-a-ntâmplat,
Un vrăbioi parcă sărea la sfadă
Cu vrăbiuța ce nu s-a mai mișcat.
C-a fost lovită sau e vrerea sorții,
Perechea lui zăcea fără suflare,
El nu ceda deloc în fața morții,
O tot striga plângând fără-ncetare.
Treceau pe lângă ei părinți, copii,
Se retrăgeau pe seară către case,
Dar vrăbioiul nici nu se clinti,
Nu se-ndura perechea lui s-o lase.
O noapte-ntreagă a vegheat sărmanul,
Pe vrăbiuță strigând-o ne-ncetat,
Nu s-a temut că va veni motanul,
Nu s-a temut că va fi sfâșiat.

Ion Caraion - În Perdea E o Oglindă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

În perdea e o oglindă
și-n oglindă o perdea
înserare suferindă
rea
întuneric aiurit
o vrabie s-a zbătut până-a murit
cu ciocul agățat în perdeaua din oglindă
acum putrezește și locatarul adună
penele căzute din ea
pentru colecția lui de pliscuri de lună
sau pentru compot.
nimeni nu moare de tot