Ion Caraion - Tribul XXI
Dacă oamenii care munceau ca sinucigașii / Dacă la-mbujorarea vocilor / Dacă măcar dispensele de … →
Dacă oamenii care munceau ca sinucigașii / Dacă la-mbujorarea vocilor / Dacă măcar dispensele de … →
Înecăcioase uragane întunecă și-acoperă totul / Omoară tot / Comerțul s-a-ntins ca o râie / … →
Pleacă trenul. Vine trenul. / Se cutremură edenul. / Dum-dum! Bum-bum!. / Ciuciuleții s-au udat … →
Aceste mici invenții triste: cuvintele – / o bucătărie în care se gătește otravă. / … →
De cântece e plină lumea: / Cântă pâraiele-n păduri / Vestind o nouă primăvară / … →
Hipnotizat de-adânca și limpedea lumină / A bolților destinse deasupra lui, ar vrea / Să … →
Banii mei munciți de-o vară, / Nu-i nimic, ce-am avut și ce-am pierdut?! / I-am … →
Trecui pe lângă-o vâlcea / Văzui tinerețea mea, / Văzui tinerețea mea / Nu știu … →
Știi, omule, ce e viața? / Ca zorile dimineața, / Când soarele-a răsărit / Și … →
Tinerețe, cum te treci, / Inimă, câte petreci, / Mă mir, inimă, de tine / … →