Versuri corectate și adnotate
În timp ce-mi schimb cămașa murdară,în timp ce-mi mestec necazul acrit,în timp ce mormăi și se speriepăianjenul de pe galerie,în timp ce scotocesc printre boarfeîmi zărescjumătate de față în oglinda furniruluide pe ușa dulapului,iar în spatele meu demoni mărunți,șobolanii suri ai singurătățiichicotesc și scot limba la mineconvinși că nimeni nu-i vede.
Pantofii mei.Pantofii: fața ascunsă a vieții mele interioare:două guri fără dinți și deschise,două piei animale aproape putrezitemirosind a capcană de șoareci.Fratele meu și sora mea care au murit la nașterecontinuă să trăiască alături de dumneavoastră,călăuzindu-mi viațacătre inocența lor de neînțeles.La ce-mi folosesc cărțilecând cu dumneavoastră pot citievanghelia vieții mele pe pământși încă și mai mult, … Citește mai mult
Rătăcitorule, pe unde-ai fostÎn anii căutărilor prin mine?Nu te-am aflat, deși te-am căutat,Găsirea ta, sperând să mă aline.Prin gânduri, nu-mi erai și niciun gândNu a știut spre tine să mă-ndrume,Căci urme n-ai lăsat când ai plecat,Părând că te-ai retras din astă lume.Nici visele de tine nu știau,Nu te-au văzut trecându-ți printre eleȘirag de urme care … Citește mai mult
Poetului D. Nanu.Cei singuri cu adevăratNu sunt acei ce plâng câte-au pierdut;Dar cei pe care-un gând îndepărtatÎi poartă prin necunoscut,Spre toţi acei ce plâng câte-au pierdut.Cei singuri cu adevăratSunt toţi acei ce se pricep să tacă —Sunt cei ce merg şi nu se mai opresc,Sunt cei ce duc sub haina lor săracă,Sub lutul omenesc,Secrete bogăţii … Citește mai mult
Așadar, nu există singurătate,suntem întotdeauna mai mulți – în noi înșine,oriunde ne-am duce – și oricât i-am implorape ceilalți să aibă milă de singurătateavreunuia sau altuia dintre cei ascunși, pândind,în noi.Sigur, mai ales, când ne rugămde cei de alături și când desfacem în fața lor,ca pe un sul cu scriere rotunjită,ceea ce noi numim singurătate … Citește mai mult
Vino să vorbimdespre sufletele noastre.Haide chiar să ne ascundemde ochii și urechile noastre.Precum o grădină de trandafiri,păstrează întotdeauna un zâmbet înflorit pe chipul tău.Precum imaginația,vorbește fără de niciun sunet.Precum Spiritulguvernând lumea,spune secretelefără a șopti niciun cuvânt.Haide să ne depărtămde toți cei pricepuțicare pun cuvintele pe buzele noastre.Haide să spunem doar ce doresc inimile noastre!Chiar și … Citește mai mult
În Casa Sufletului sălășluiesc Patimile –femei frumoase în mătăsuriînveșmântate, cu podoabe de safir în păr.Din ușa casei până-n cele mai tainice unghereele stăpânesc toate-încăperile. În sala cea mai mare –noaptea, când sângele și se-nfierbântă –beau și dansează cu părul pe umeri despletit.Pe coridoare, palide și-n haine ponosite îmbrăcate,rătăcesc Virtuțile, ascultând cu amărăciunepetrecerea pe care-o dau … Citește mai mult
Aici,în camera vieții meleobiectele continuă să se schimbe.Scrumiere pentru a plânge,fratele care suferă din zidurile de lemn,cele patruzeci și opt de taste ale mașinii de scrisfiecare un glob ocular care nu este niciodată închis,cărțile, fiecare concurent într-un concurs de frumusețe,scaunul negru, un sicriu de câine din Naugahyde,prizele de pe pereteașteptând ca o peșteră de albine,covorul … Citește mai mult
O fugă neoprită decât rarÎntre două aniversări,Cât să-ți tragi răsuflareaCa să poți fugi din nou,O fugă în somn, în tăcere,În cărți, în alcool,N-are importanță unde,În ură, în dragoste,Tot ce contează este să fieCât mai completă;O fugă în tine însuți cât mai adânc,De afară, din calendar,Să nu se mai vadăDecât cel mult o spinare acoperită de … Citește mai mult
Domnului P. Demeny.Şi Mama, -nchizând cartea lui cu mândrie,Pleca mulţumită şi fără să ştieCă-n ochii albaştri, sub fruntea înaltă,I-ascunde copilul oroarea lui toată.Asuda toată ziua de-ascultare, supus;Era foarte deştept, însă ticuri a pusPe faţa-i o acră ipocrizie.Pe ganguri umbrite mustind igrasie,Trecea scoţând limba iar pumnii-i ţineaPe şolduri; sub pleoape steluţe zărea.O uşă-i deschisă spre seară; … Citește mai mult