Versuri corectate și adnotate
Castelul vechi cu turnuri feudaleE părăsit acum de generații:Baroni și conți și duci și toți magnațiiS-au strâns în fastul încăperii sale.E-un gol imens cu bolți monumentaleCe dau fantastice halucinații,Pe ziduri: arme, cadre, decorații,Uitate de pe vremi medievale.În nopțile când luna nu se-arată,Pustietatea asta-ntunecatăÎși pierde cu desăvârșire lustrul;Iar către parcul unde mor castanii,Se furișează umbre: CastelaniiAscultă … Citește mai mult
De vedenii prin poianăLuna mrejele-și încarcăMăgdălina din icoanăA zâmbit a râde parcă.Supărarea cui se-arată?Ce trufie se revoltă?Seara ochii și-i dilată,Luna șovăie pe baltă.Viforul pornit în pripăZvârle picuri de sudoare.Știma codrilor cu-n țipătVântului în cârcă-i sare.Moartea briciul și-l ascute.Măgdălina plânge-aproape.Crede rugii mele mute,Tu ce umbli prin hârtoape.
În memoria lui Ion Barbu.Învinețea, la nuntă cu alai,Pe frunzele de vită, mucegaiIar bobul vin împurpură prin vineDe strugure.Cădeau rubine.Stricată, bocănea la vânt, palancaSub merii povârniți în umbra francă.Era o toamnă cu pomelnic surdPe vremea regeluiPepin cel scurt.Și-n toamnă, cerul, ca la spart de chef,Un petic îngroșat cu dens sidefBătea că luni, o prispă de … Citește mai mult
Voci ale vechilor poeți, mai clareDecât sclipirea stelelor pe cerÎn nopți de ger,De mult v-aud venind din depărtarePână-n ascunsul inimii ungher.Odată-n munți văzui un om de ceață;Pășea din pisc în pisc, gigant subtil,Un nou SchlemihlDintr-un tărâm de dincolo de viață,Ajuns aici într-un ciudat exil.Dar eu, deprins cu visuri și vedenii,Apropiam în gând pâclosul ins,Din cer … Citește mai mult
Pornim. Nu este nici drum, nici întoarcere,nimic în afară de noi acolo unde tu sau eune vom agăța de piatra limpedea unui chiot.Furtuni trec pe lângă noiîn rochii largi,ele știu să danseze, știu să iubească.Râuri asasinate așteaptă,râuri cu gaura adâncăa lunei în gât,ne privesc, ne cheamă.Apropie-te, salutăsub pământuri alte planeteși sângele istovitcăzut cu fruntea pe … Citește mai mult