Vasile Nicolescu - Marină
III. / Se-ntunecă de ziuă şi parcă-n mii de harpe / Izbeşte coada-i neagră cumplitul … →
III. / Se-ntunecă de ziuă şi parcă-n mii de harpe / Izbeşte coada-i neagră cumplitul … →
Îmbrățișarea mării / / Lângă țărmul cu străluciri de bal / Tu, mireasă a ultimului … →
Uneori purtam în inimi, / Dureri în sincron. / Ce periplu imposibil, / La final … →
Nu poți să-ți aperi zeul, / L-ai umili încercând, / Iar el nu se apără … →
Urmând nava de mare – după vânturile șuierătoare; / După pânzele albe-cenușii, întindeți-vă pe frânghiile … →
Monarhi pe valuri / Regi plutind / Pe suprafața ondulată a mulțimii, / Rămânând deasupra … →
Despărțindu-mă de tine / Trec de sălcii înclinate / Care peste unde line / Se … →
Și în oglindă sunt valuri, / Și apa ei se supune / Fluxului zilelor bune … →
Marea-l va izbi mereu cu valurile, / dar coastele lui albe de piatră spălată / … →
Fără tine soarele-i după nori / Tu fă cumva până la mine să zbori / … →