Versuri corectate și adnotate
În sfârșit, iubirea aceea stinsă esteCe am lăsat în urmă pe această palmăDorm în apropiereȘoaptele tale plăcute de intimitate au căldură pentru a încălzi.Hai să ne strecurăm prin orele spălate de refluxDoar parfumul persistăAh, să am ploaie în noaptea în care m-am înmuiat în spumă și am dispărut.Bogăție onorabilă, femei, dragoste… mai presus de toate … Citește mai mult
Marea coperi cu flauteVechiu-i ţărm îndepărtatŞi porni să ne tot cauteZvon în valuri răsturnat.Iată iarna-după noriSoarele-i ascuns. SălbatecOceanul latră-n zoriC-un surîs uşor, noptatec.O alarmă e-n furtunăŞi-apoi luna din văzduhSare-n noapte, ce nebună!Printre valuri, ca un duh.Versuri tălmăcite de Traianus
Numai un cer noptatec ne cuprinde,Plus cercul scrutătorAl lunii ce se uită în niciundeȘi în zidiri ce mor.Iar nopțile-n alarmă duc spre maluriCorăbii fumegândȘi rugăciuni țin calea lor în valuri,Departe de pământ.Un vânt din larg împrospătează alge,Sarmatic și plăpândȘi zgomotul, asemeni de catarge,Pare străpuns de-un gând.Pontul fierbe-n nisip de gropi, se pare,În lună oglinditȘi părul … Citește mai mult
Pe vilă-i tihnă, noapte gri,Stele se-ntunecă albastre,Valul bea cești cu aer șiFlori oarbe leagănă sub astre.Și des cu vântul printre ziduri,Ca duhul nimănui în cerAjung împrospătate picuriCu valuri care-n tremur pier.Versuri tălmăcite de Traianus
Trirema se șterge prin asfințit,Cu dânsa suspine deșarte.Ecouri fugare au amuțit,Departe se-aud… mai departe. Trec plângeri de oameni pe apele mari,Cu valul spumos și cu vântul.Nimic nu rămâne din patimi mariȘi piere pe mare cuvântul. E-al nostru acuma întinsul stelar,A noastră e noaptea pustie!Din frânte talazuri un muget barbarSe-nalță, descrește, învie. A noastră-i sirena cu … Citește mai mult
Și în oglindă sunt valuri,Și apa ei se supuneFluxului zilelor buneSuindu-și iluzia-ntre maluri.De criză, de plâns, de-ntrebări,Ca să descrească din nouCu undele silnicei mariZbătute-ntr-o coajă de ouDin care se nasc și o spargMutându-se-n alt ou mai mare,Purtând clătinat un catargFrânt de oglinzi mișcătoareSub secera grea a-ntrebăriiTăiate stângaci dintr-un nimb:În valul de sare al măriiSe clatină … Citește mai mult
Marea-l va izbi mereu cu valurile,dar coastele lui albe de piatră spălatăcălărind pe pânzele spumeisau pe hula de fund, sau pe talazurilecu-albatroşisunt ale unui om încăpăţânat.El cheamă furtuna, eltrăieşte din ea! Instinctcu temeri care nu sunt temeri,ci ghimpii extazului,o licoare secretă, un foccare-i inflamează sângelepână când acesta devine-atât de receîncât stâncile par să sară în … Citește mai mult
Fără tine soarele-i după noriTu fă cumva până la mine să zboriEu te-aștept să vii, te aștept să vii în…În valuriVino să mă iei în valuriȘi fă-mi tot ce vrei, cât vrei, că avem timpVreau să te simt.Lasă-ți urmele pe pielea meaȘi tare-aș vrea să nu pot să te uitDar mi-am găsit inima, nu știaCum … Citește mai mult
Și mă las dus de valPână la noriȘi mă las dus de valSă văd în zoriPlin de culori.Și mă las dus de valPână la noriSă văd în zoriPlin de culori.Și mă las dus de valPână la noriSă văd în zoriPlin de culori.Las capu’ pe spate și privesc departeSpre infinitÎn jur, lumea dansează, oamenii se distreazăSunt … Citește mai mult
Valurile verzi vin în ghirlande.Simt pleoape galbene de oboseală.Ochii îmi sunt închiși… s-au afundat tot mai adânc spre creier, ca să poată privi mai bine lumea. Spre a privi mai bine lumea, trebuie să-i fii tot mai departe.Și sunt departe.Valurile curg, zbor de păsări verzi. Trupul îmi e afundat în nisipul aprins, în infinit aprins … Citește mai mult