Serghei Esenin – Vaca

De bătrânețe dinții i-au căzut.Ani mulți pe coarne s-au însemnat.A bătut-o într-una văcarul băutPe izlazul rouat.Inima ei numai liniște vreaDar șoarecii rod în colț și s-aud.Odată, odată, vițelușulAvea picioarele albe, botul ud.Mama a fost jefuită de fiuȘi copleșită de întristare.În obor, sub salcâm, pe prăjinăVântul flutura pielea în soare.Și în anul ce vine și ea, … Citește mai mult

Mircea Dinescu – Luceafăr Corupt

În pajiștea din Țările de Jos,vaca visa un Dumnezeu pios,să-l rumege și să-l transforme-n laptelaic și cald livrat spre miazănoapte.Iar Dumnezeu din tristul lui Echer,plutind în limfa dogmei ca-ntr-un zerborșit în ecumenica-i odaie,se scurse-ademenit și brav în paie.

Cezar Bolliac – Vaca Văduvei

Când Murgilă-ncurcă caleaDup-al soarelui sfințit,De mugiri răsună valeaȘi Brândușa mi-a sosit.E țâțoasă, e lăptoasă,Clopotul i-l înțeleg,Ea e mai devreme-acasă,După dânsa nu alerg.Curge laptele din ugerCa un șipot, un izvor,Și Florica i-a strâns luger,I-a pus sarea în obor.Vițelușa Vioricasaltă, saltă spre bordei,Și fetița mea FloricaLuptă, luptă de curmei;Amândouă-alearg’, aleargă:Una-n blid, la dumicat,Alta prinde, va să spargăUgerul … Citește mai mult

Joan Maragall – Vaca Oarbă

Tot dând cu capul într-un trunchi și altul,se-ndreaptă instinctiv spre adăpătoare,ea, vaca singură. E oarbă.C-o piatră azvârlită veninosrândașul i-a golit un ochi. Pe celălalto pânză i s-a pus. E oarbă vaca.La adăpat se duce ca odinioară,dar nu cu mersul ferm din alte dăținici cu suratele ei, nu: singură se duce.Pe coaste, și în râpe, și … Citește mai mult

Raymonde Han – Vacă Spre Sat

O vacă neagră, caldă ca țărâna-n vară,Coboară dâmbul amenințat de seară;Coboară în seară singură spre satȘi pică laptele din ugerul umflatPeste bănuții ierbii, sunători.Trandafiriul uger plin de floriAtârnă-n mers cu patru stalactiteCa bolta unei peșteri rumenite.Vaca mugește spre vițelul însetat,Laptele din flori și muguri adunatApasă greu și doare.Pe coarne moare-o rază ultimă de soare.

Eugen Jebeleanu – Sora Mea

Vaca are ochi atât de blânziși mă înțelege mai binedecât voi, frați ai mei, pe mine.Pentru că voi nu m-ați mai vreași m-ați goni departemult mai aproape de moartedecât vaca, prietena mea.Care spre mine priveștecu ochii înțelegătoride mărgărite și nouri ușori.Cu gândul la abatorul ce ni se pregăteșteși ei și mie deopotrivăde nevăzuta forță nemilostivă.Și … Citește mai mult

Federico Garcia Lorca – Vaca

Se-ntindea rănită vaca;arbori şi pârâuri îi ascundeau prin coarne.Iar botu-i sângera spre cer.Botul său de albinepe sub o barbă de prelinse bale.Un urlet alb sculă-n picioare dimineaţa.Vacile moarte şi cele vii,roşeaţă de lumină ori miere de staul,se văd cu lunecoase bale, se văd cu ochi întredeschişi.Daţi ştire rădăcinilorşi junelui ce-şi ascuţea hangerulcă-i gata vaca de … Citește mai mult