Horia Vintila – Pietate
Când plânge amintirea pe umăru-nserării / Şi frunzele cad rare, ca lacrimile grele, / Tu … →
Versuri corectate și adnotate
Când plânge amintirea pe umăru-nserării / Şi frunzele cad rare, ca lacrimile grele, / Tu … →
Stau și oare gen știi tu, nu mai e zidu’ / Nimic dacă nu știi … →
Drumuri prăfuite de Gânduri, / se prăjesc, / sub soarele deșertic, / al Absurdului, / … →
Mâini străine dure / să treacă peste mine / ca plugurile / și să-ți rupă … →
E necesar, vedeți voi, să fim iertători. / Doar astfel, vom fi fericiți și visători … →
Tărâmuri de Lumină Divină, / ni se desfășoară înaintea Iubirii, / care ne îmbrățișează, / … →
Ochi care, crezând că inventați lumina, ați trezit vântul, ce pot să fac pentru voi? … →
Fără tine să fiu / complet fără tine. / Și-ncet / să încep să uit … →
Zări pierdute-n flăcările, / zilelor fără adăpost, / ale cuvintelor ce tremură de frig, / … →
Ghitara spartă zace-n cui, / ar vrea și nu ceva să spună, / dar azi, … →