Sadâc Fatma – De Când Exilată Sunt
De când exilată suntPe tărâmul tău cuvântAm uitat lumina lorȘi-n iubire mă strecorȘi-mi țin zilele în mâiniRumene ca niște pâiniȘi-mi țin nopțile sub pleoapeTremurând ca niște apePe un țărm de ametistȘi exist, exist, exist