Versuri corectate și adnotate
Sunt robul tău și cum să te slujescDecât îndeplinind dorința ta?Eu vreme n-am de-ajuns să cheltuiesc;Fac tot ce-mi ceri, atât cât voi putea.Lumea, stăpâne, pentru timp n-o cert,Dar eu mă uit la ceas necontenitȘi-a lipsei tale amărăciune-o iertȘi că pe robul tău l-ai părăsit.Și nu cutez să-ntreb cu gând gelosCu ce te-ocupi și unde stai … Citește mai mult
Mărturisesc: e-al tău şi eu de-asemeni,Chezaşa ţie mi-am lăsat voinţa.Mi-aş renega cuvântul de-ai să semeniIertarea-n jur şi-aş re’ntregi fiinţa.Nici poarta nu-i deschizi, nici el nu pleacă,Robit avidei arte, el – plăpândul,‘Şi-ar fi aparţinut şi astăzi dacăN-aş fi semnat cu mâna-i legământul.Pecetea frumuseţii stă de pază,Cu semnătura-mi limpede gravatăŞi totuşi el dobânda-ţi datoreazăPentru purtarea mea necugetată.Plătindu-ţi … Citește mai mult
Prodig superb, de ce să iroseștiNumai pe tine frumusețea toată?De la natură cu-mprumut primeștiDoar dacă ești cu inima curată.Splendid avar, de ce să faci abuzDe darul tău, primit să-l dai în dar?Și, cămătar perdant, de ce faci uzDe sume mari, fără vreun spor măcar?Preocupat fiind numai de tine,Tu chiar pe tine însuți te-ai trădat.Natura, când … Citește mai mult
Iubita n-are ochiul însorit;Nu are buze roșii, de mărgean,Zăpada-i albă, sânul ei cernit,Iar părul e sârmos, negru catran.Văzut-am roze, albe și-n culori,Ce pe obraz să-i stea nu au temei,Și sunt parfumuri fine și vaporiMai aromați decât suflarea ei.Îmi place când vorbește, dar e clarCă mult mai bine sună orice cânt,Cum merge o zeiță n-am habar:Iubita … Citește mai mult
Priviți cum gospodina urmăreșteO biată creatură-înaripată,Punând copilul jos și cum porneșteÎn goană după puica evadată;Aceasta-n timp ce copilașul prindeA plânge după mama lui, atentăLa doar ce-i zboară ei pe dinainte,Iar la micuț cumva indiferentă:Așa și tu, fugi după cel ce-ți scapăÎn timp ce eu, copilul, vin din urmă.Dar dacă-l prinzi, întoarce-te de-ndatăȘi mamă-mi fii, sărută-mă, … Citește mai mult
Oare din ce substanță ești făcut,Că mii și mii de umbre te slujesc?Căci toate-acestea goale s-au născut,Dar cu esența ta se-nsuflețesc.Adonis e un fals necuviincios,Tu ești originalul imitat,Elena are-n artă chip frumos,Iar tu veșmânt grecesc, proaspăt pictat;Și primăvara, toamna, care vin,Prima e umbra-n care ești prezentȘi-a doua e belșugul tău deplin,Că tu exiști în forme … Citește mai mult
Să nu lași iarna vara să-ți omoare,Pân’ ce n-ai distilat ființa ta:Umple flaconul; dulcea ta splendoareRevars-o, până nu va dispărea.Nu-i camătă de poți să fericeștiPe debitorii dornici de-a plăti;În cazul când pe tine te prăsești,De zece ori de-o faci e și mai și.De zece ori ai fi mai încântatCei zece câte zece de-ar prăsi.Ce poate … Citește mai mult