Versuri corectate și adnotate
Soarta ce mi-i scrisă mie (Alexandru Bradatan).Ce mi-e drag tot drag rămâne!Și port în suflet la mineFără să mă știe nime’..Că de-ar ști cineva maiȘi dragostea mi-ar fura,Eu cu cine m-aș alina? mai. Refren: Ce-mi dă lumea, ca să știeSoarta ce mi-i scrisă mie,Că-i doar una la o mie?Și pe lună, și pe soare,Și cât … Citește mai mult
Fost-am eu la părinți unaPrecum e în ceruri luna,De părinții mei iubităși de dânșii potrivităCu luna, cu stelele,Salba cu mărgelele,Grădina cu florileși ziua cu zorile.Ei pământul au umblatSă-mi găsească un bărbat.Bărbățelul ce mi-au datEra tânăr și bogat,Avea bani, avea ineleDe-mi umplea mâna cu ele,Dar vezi, frate, ce păcat!Erau toate de furat.Nu trecu chiar săptămânași pe … Citește mai mult
Pe cerul alb se face-o pată,Apare și dispare iar,Și pata asta-ndoliatăE-o siluetă de hornar.Se pleacă omul de cărbune,Ținând în mână un odgon,Și-ntr-un ogeac nu știu ce spuneCa printr-un negru telefon.Din horn în horn își schimbă locul,La orice pas primejduit,Dar neschimbat îi e norocul.Și-atunci cu jale m-am gândit:De ce atâtea suferințeSă-ndure-naltul funcționar,Când sunt atâtea conștiințe,Ce au … Citește mai mult
Se zice că Destinul stă-n mâna omenească,Așterne-și fiecare de vrea să s-odihnească.Medaliile, însă, au vers, ca și revers,Muncești și mori de foame, stai trântor, faci palate.Numească-l muritorii, Noroc, Fatalitate,Cu tălpile-i gigantici apasă-n Univers!În cale ne stă vecinic privind la orişicare,Și-n clipă, de voiește, te face mic sau mare.Puternic fii ca Cezar, că el te face … Citește mai mult
A scăpat barca de funia ce-o ținea strânsă de malȘi pe mare a pornit-o dusă fiind din val în val,Stânca stă-nainte-i neagră, cu bizare cotituri,De ea barca se izbește și se pierde-n sfărâmături.Omul-i barca cea scăpată de necunoscutul malCi pe-a lumii întinsă mare e purtat din val în val;Stânca e – nenorocirea – e fatalul … Citește mai mult
Tai lemne în maldăr jilav,strălucindu-și nodul firav,bruma pe păr tot să-mi cadă,mă gâdilă până-n ceafă –minute-mi curg pe velur.Sus, sus, ger-topoare lucesc,sol, cer, ochi, frunte sclipesc,zori pripit, șpan-licăr scapă –taie și altul cu zarvă:grosul tai și am cracă.Hei, fărâmă-l, nu te mâhni,la așchii nu te sâsâi!Dacă lovești în soartă,vanitosul domnesc zbiară –toporul lat va surâde.
Călătoare pe o razăUrsitoarele-au venitMai deunăzi să mă vazăȘi cu milă mi-au zâmbit.Împrejurul meu cu toateÎnvârtindu-se mi-au zis:„Către bine te vom scoate,Iartă-ne că te-am ucis.Iartă-ne că te-am ucis.”Îți vom da putere, nume,Bani, prieteni și amorȘi vei ține sceptru-n lumeDe adânc cugetător.Ce voiești? Răspunde-ndatăSă-ți venim în ajutor?”Le-am răspuns: – „A mea răsplată,E să mă lăsați să … Citește mai mult
Supărat îi neamul meuDe ce-am avut noroc rău,Dar nu fie supăratC-așa noroc mi-o fost dat.– Hai, mămucă, la târguțȘi-mi cumpără norocuț!– Draga mamii, fii cuminte,Că norocul nu se vinde!.De s-ar vinde noroculL-ar cumpăra tot omul,Și l-ar lua ‘cele găzdace,N-ar ajunge la sărace,‘Cele găzdace, ‘cele hâdeȘi ție nu ți-ar ajunge,Nu ți-ar rămâne nimicăȘi-ai trăi tot necăjită.
Cu prietenie, pentru Kernstok Károly.Doar în mine plâng soarta,Neam de sânge, maghiar,Bând vin la un colț de șatrăÎn miez de târg ordinar,În ducă spre lume tristă,Epuizat, dar hoinar.Jur împrejur se agităNăluca mizeriei,La ureche îmi sunăTrișca superstiției,Neam drag, trișca răsună,Nu va fi bine gliei.Sună trișca: neam jurat,Să-l pedepsească Domnul,Jugul străin nu-l suportă,A fi liber nu-i oportun,La … Citește mai mult
De-o plumburie-ncenușarePe când apusul e cuprinsÎn funebra-nserare,Zic fără-ntristareDe soarta mea învins:Salutare,Cer mareȘi-ntinsStins.StinsȘi-ntinsCer mare,Salutare,De soarta mea învins,Zic fără-ntristareÎn funebra-nserare,Pe când apusul e cuprinsDe-o plumburie-ncenușare.