Friedrich Nietzsche - Însinguratul
Țipând amar, / Cu șuier ciori spre târg coboară: / Va ninge iar – / … →
Țipând amar, / Cu șuier ciori spre târg coboară: / Va ninge iar – / … →
Focu-i pune câmpiei înserate / coarne de cerb furios. / Toată valea se-ntinde. Tumbe / … →
N-a fost nicio noapte / Să nu simt singurătate / Chiar dacă eram cu altcineva … →
Degeaba mă mai duc acasă, / Mi-e inima friptă, arsă, / Sufletul mi-e ca pământul … →
Scorușe roșii / Măr roșu – buchetul de cetină / adus din zăpezile proaspete / … →
Schimbă tot, aruncă foile-n tavan, oprește timpul / Asta-i confetti de poet / Merg printre … →
Drumul e pustiu / Și nici nu mai știu / Unde să mă duc / … →
Afară, luna plină, strălucește pe cer / Singur mă plimb pe străzile pustii din cartier … →
Nu mă întreb dacă sunt fericit sau nefericit. / Totuși, există un lucru pe care-l … →
Singur ies din casă-n timp de noapte, / Pașii umezi bocănesc pe drum, / Stele-au … →