Versuri corectate și adnotate
Constrânsă și exactă,Desfăt ce nu se surpă,Te pleci înspre-o vigoareDe foc, ce mă uzurpă.Nici tu, nici eu: Iubire!Doar noi, și prin ea – toatăMinunea-n care ființaAjunge-adevărată.Real cu trup, în fine,Prezent spre a-l cunoaște!Zeu nevegheat de nimeni,Ce univers mă naște?.Țin sufletul în brațe,Fidel unui volum.Încet, o suflet! pleacă-țiDurerile acum.Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii
Atenția mea, mărită,Zărește. În carnea taVăzduhu-mbină termeniExtremi. Peisaje nasc.Tihnite-n solitudiniRâvnind o altă zare,S-ar pierde fără urmăÎn depărtări, ușoare.Străine de-al lor propriuNoroc, păzit de nimeni,Dacă prin armonieN-ar deveni intime.Aceste albe nuduriCe-atât de blond, povarăPe netezimi, ți-așazăUn clar de primăvară.A ta e strălucireaUnei amiezi eterne.O plopi, ce echilibruÎn aur se așterne!
Tu, tu, tu, necurmataMea primăvară, pură!Tu, râul meu verdeIntens și aventură!Tu, prag de străvezime:Deznodământ de zori,Tu – modelare-a zilei:Amiază orbit de flori!Tu, liniște lumină:Zenit care se-nfruptă,Lumini adverse, coruri;Amurg cu noaptea-n luptă!Precisă, fabuloasă,Mereu sătească stea,Atât de mândră-n tremur,A tuturor și-a mea!Tu și mai mult: ca tine,Și, negrăind nimic,Aparte goliciune,Tu, numai tu, unica!
Planeta nevăzută– Totul e curb – roteșteLa sânge-ascultă-acum.O culme ne târăște.De sus, departe foarte,De nerănit, legate,Pe țărmuri de tăcereCe murmurând s-abate.În murmure profundeSub spațiul plin de game,Unite în acordulSuprem al panoramei.Vedem în contopireCu aerul, când cernu-l,Prin el amestecatePrezentul și eternul.Oricând, sfioase-n densulCe le-a pătruns cu totul,Stau toate ca un cifruPosibil, just e totul.Jorge Guillén – … Citește mai mult
Nu mai visează nimeni,Și nu-i cum fuse niciOdaia. Ci-adevărul– Ai grijă! – e aici.În noi pe totdeauna,O clipă-n care cerulEste perfect, ne cereAsemeni adevărul.Îl vreau chiar eu, eu însumi?Nu, viața mea. O, câteImpulsuri ce-mi duc soartaTe-ajung înnebunite!.Mi-e dor să știu sub buzeCă buza ta rămâne,În împlinirea de-astăzi,În necesarul mâine.Abia schițat, un mâineAl nostru, nezărit:Mister ca-ntr-un … Citește mai mult
Inexpugnabil astfelÎntr-o speranță sfântă,Simțindu-te-avântatăÎn glasul meu, când cântă.Mă-adună fericirea,Mă naște prin tărie,Că ea și eu azi suntemAceeași energie.ImpetuozitateCe spumegă rostităÎn act deplin, o simplăTrecere-ndrăgostită.Un văz adânc prin ochiulCredinței, pulsuri plineDe beznă și-o veghereÎn mod fatal – prin tine –.Pentru ca sus, pe culmeaPlăcerii, unde nuExistă nici o moarte,Viața să fii tu.Jorge Guillén – Cele mai … Citește mai mult