sacru

Mircea Dinescu – Luceafăr Corupt

de

În pajiștea din Țările de Jos,vaca visa un Dumnezeu pios,să-l rumege și să-l transforme-n laptelaic și cald livrat spre miazănoapte.Iar Dumnezeu din tristul lui Echer,plutind în limfa dogmei ca-ntr-un zerborșit în ecumenica-i odaie,se scurse-ademenit și brav în paie.

Mircea Dinescu – Apelul de Seară

de

Bucătăriile se văd din cermai bine decât oamenii de seamă,prinzi îngerul în gamela ta cu zeamănedetectat de radarul de fier,întâi precum o pată de unturăapoi întregul sclipăt te-a orbit,duci Duhul Sfânt cu lingura la gurăde-ți cântă mațul de mitropolit,mațul tău lung și galeș de mătaseprin care azi vorbiși și tu cu El,suflet purtând o răniță … Citește mai mult

Rafael Alberti – Îngerul Numerelor

de

Fecioare cu echereși cu compas, veghindcereștile tăblițe.Și-al numerelor îngerce zboară gânditorde la 1 la 2,de la 2 pân’ la 3,de la 3 pân’ la 4.Cu crete reci, burete,subliniau, ștergeauluminile prin spații.Nici soare, lună, stele,nici verdele năprasnicde fulger și de trăsnetși nici văzduh. Doar nouri.Fără echer, fecioare,fără compas, plângând.Și în tăblițe moarteal numerelor îngerîn giulgiu, fără … Citește mai mult

Paul Valery – Pașii

de

Iar pașii tăi, fii ai tăcerii,Ce în sfințenie-i strămuți,Spre patul meu supus vegheriiSe apropie înghețați și muți.Ființă pură, umbră sfântă,Ce dulci sunt pașii tăi gândiți!Tot darul ce-l presimt și-mi cântăCu acești desculți soli mi-l trimiți.Când pregătești și-i gata zborulSărutului, râvnit nectar,Spre a liniști locuitorulCe-și are-n gândul meu altar.Să nu grăbești gingașa faptă,Dulceața de a fi … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Catrenele Valesane XI

de

Pâine și sare, vin neînceput,ofrande, ofrande să aducem templului etern,sărbătorind pe cine ne-a născutîn necuprinsul univers matern.Biserica, în anii ce se duc,unește zeii vechi cu cei din jurși arborele magic, vechiul nuc –umbra a unui templu pur.

Petöfi Sandor – Poezia

de

Cum te-njosesc, o, sfântă poezie,Toți nataraii, și-n ce chip îți calcăÎntreaga demnitate în picioareTocmai când vor să te slăvească. ToțiAcești neunși pontifi ai tăiProclamă-n gură mare că ai fiO boierească sală strălucită,În care cuviincios nu poți să intriDecât în sclipitori pantofi de lac.Taceti, voi, minciuna-i pe de-a-ntregul.Nu-i casă de palavre poeziaPentru inzorzonatii guralivi,Alesii pe-o spranceana … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Trandafirii IX

de

Arzând atât de tare, dar limpede și pur,parfumul tău ce-l răspândești în jure ca tulburătorul parfum al unei sfintece s-ar lăsa sfioasă lipsită de veșminte.Ispititoare și deconcertantăa liniștei intime, tu, ultimă amantă,de stângăcia Evei atât de depărtată,de sfânta nebunie atât de-apropiată.

Emily Dickinson – LVII

de

Titlu divin e al meuFemeia fărăSemn.Greoaie onoareDată mieÎmpărăteasă a CalvaruluiRegal întrutotul darCoroana-Logodită, fără leșinDumnezeu ne-a făcut femeiCând două adunăGranat la granat,Aur la aur –Născut- căsătorit-AscunseÎntr-o ziTrei-Victorii-Soțul meuSpune femeiaRitmând melodia,Acesta este drumul?