Versuri corectate și adnotate
Nu am fost prea multÎn umbra invențiilor și creațiilorLa fel cum carnea este de drept a meaFrica de mintea conștientă te va îndepărta.Cuvântul și lumea mea ține pământul și e realCuvintele tale sunt ca un potop de apă otrăvităO limbă vorbită cu flegma limbilor diferite.Totul pare o eternitateAceastă luptă e între noi doi„Bine și rău”Eu … Citește mai mult
Acum vreo câțiva secoli într-o seară,trimisul diavolului pe pământintra-ntr-un schit de maici, sub frunza rară,purtând la glezna vânătă de cearăveriga unui cinic legământ.Căci se afla acolo-n mănăstireCecilia, fecioara fără preț,călugărița albă și subțire,cea pentru Domnul plină de iubire,iar pentru lume plină de dispreț.(-Heruvi cu săbii arse de ulei,durați un zid de pază-n jurul ei!)Iar diavolul, … Citește mai mult
În pajiștea din Țările de Jos,vaca visa un Dumnezeu pios,să-l rumege și să-l transforme-n laptelaic și cald livrat spre miazănoapte.Iar Dumnezeu din tristul lui Echer,plutind în limfa dogmei ca-ntr-un zerborșit în ecumenica-i odaie,se scurse-ademenit și brav în paie.
Nu mai bate sălbatice țaraCu bâta și cu ocară;Om fără sânge și neam, fără chip,Diavol iscat din ploi de nisip.Nu mai sorbi dușmane din râuriȘi nu profana nici pâinea din griuri;Politruc zavzauc, stârv fără om,N-atinge iarba și fructul din pom.Te știm, păgâne, că-ți mitui barziiSă-ți cânte obârșia și bastarzii.Plănuiești, nebune, dezmăț și urgiiPăgânule, semnul crucii … Citește mai mult
Stă fără noimă catedralaazi, într-un secol rafinat-Doar de mai vin să delirezeAmanti cu suflet ruinat.Și delirând, când corul curgeSe face gândul mai amar-Ei vor o noapte de orgiePe canapeaua din altar
Pentru Clody Bertola.Rară ploaie cădea.Era o ploaiede o calitate rară, vă spun,fină, ultra fină,de o rară transparență,de un aer ușor trist,de un imens rafinament.Glin, glin,ploaia rară cădea.Poate cad tot așacristalele deBoemia.Și ele au acest son cristalin,glin, glin,intrând în pământ,la împărat de pământ,laGreulPământului.Și viermiide o strălucire vâscoasă,viermiicare au dat de mărul cel bun,glin, glinsună a lor … Citește mai mult
În ţintirim, la noi în țară,Movile sunt în lung și-n lat,O pace mută, funerară,Te-apasă greu ca un păcat.În ele taina nefiinţiiI-a prins, sub milostiv zăvor,Pe toți câți au mușcat cu dințiiDin țărâna durerii lor.În ţintirim, pe vânt de seară,Închiși subt lespezi de mormânt,Un cuib de ură și otravăE-n orice bulgăr de pământ.Țărâna tremură și-nvie,Căci fiecare … Citește mai mult
Şi negura în juru-mi creştea tot mai adâncă,Uitasem orgă, rugă şi psalm şi mântuire,Când dreapta Lui, întinsă în dar de răzvrătire,Trăsni în două noaptea masivă ca o stâncă.Prin surpătura umbrei atinsă de-a Lui pală,Trecură ca-n legende martirele Lui pale,Din vremuri zugrăvite pe geamuri ogivale.Şi clopote sunară în pacea monahală.În faţa mea, deodată, Arhanghel prea înalt,Satan … Citește mai mult
Replămădim impură o pură unitate.Intacți se fragmenteazăÎn mii și mii de zdrențeRegii abstracției.O plagă fermecată
Mă rog de ei: „Nu mai șoptiți… Tăceți.Nu mai ciocniți tacâmuri.” Și-atunci, vorbesc mai tare– deși-i o moartă-n casă – și-ncep să râdă beți,și sparg de ochii moartei, ca de oglinzi, pahare.