ras – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Râs

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

E timpul meu să râd, să fiu iar vesel
Chiar fără de motiv, doar pentru tonic!
Să îmi fac mintea cu suflet tot armonic
Și inimii, de-are necaz, să îi zic… lese-l!.
Să simt că fruntea descrețește-adâncuri,
Că ochi-mi sunt lucioși, se sparg în stele
Și dinți umbriți scot albul de sub piele
De buze, se-aninând de colțuri, din rărunchiuri.
Trup să-mi tresalte-n zvâcnete, avalanșe,
Poate și lacrimi să îmi dea de-atâta bine
Și să mă-ngenunchiez, mă prăvălesc pe vine..
Din poze, instantanee, pereții să-mi fac planșe.
Și glasul cu inflexiuni în descărcări promise
Doar să irumpă-n hohote-unicat, să m-umple;
Să simt că nu mai pot -fragil ferice în tâmple-
De atâta râs, de OM… Singur ce-o fac… și-n vise!

Trăsniţii - Hai Să Râzi Cu Noi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Hai să râzi cu noi,
Și de necazuri vei uita.
Dacă râzi cu noi
Viața mai simplă îți va părea.
Hai să râzi cu noi,
Trăsniții vor fi în gașca taaaa!!!
aaa..

Miguel Hernandez - Ceapa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ceapa este ger
închisă și săracă:
gerul zilelor tale
și a nopților mele.
Foamea și ceapa:
gheață neagră și îngheț
mare și rotund.
În leagănul foamei
copilul meu era.
Cu sânge de ceapă
alăptat.
dar sângele tău
înghețat cu zahăr,
ceapa și foamea.
o femeie maro,
rezolvată pe lună,
fir cu fir se varsă
peste pătuț.
Râde, copil
că înghiți luna
când este necesar.
Alunecă casa mea,
râde mult.
Este râsul tău în ochi
lumina lumii.
Râdeți atât de mult
că în suflet, când te aud,
bate spațiul.
Râsul tău mă eliberează
îmi dă aripi.
Solitudinile mă iau,
închisoarea mă îndepărtează.
Gura care zboară,
inima care pe buzele tale
clipește.
Râsul tău este sabia
mai victorioasă.
Floare victorie
iar ciocurile.
rivalul soarelui,
viitorul oaselor mele
și a iubirii mele.
Carnea bătătoare
pleoapă bruscă,
iar copilul ca niciodată
colorat.
Cât ciuperca
se ridică, flutură,
din corpul tău!
M-am trezit din copilărie.
Să nu te trezești niciodată.
Trist ca am gura.
Râzi mereu.
Întotdeauna în pătuț,
apărarea râsului
stilou cu stilou.
Să zboare atât de sus,
atât de răspândit,
cum arată carnea ta
cerul cernut.
Dacă aș putea
întoarce-te la origine
din cariera ta!
În luna a opta râzi
cu cinci flori de portocal.
Cu cinci minuscule
ferocități.
Cu cinci dinți
ca cinci iasomii
adolescenți.
Săruturi la graniță
va fi mâine,
când se află în dinți
simți o armă.
Simte un foc
curge dinții
căutând centrul.
Zburați copilul în dublu
piept luna.
El, ceapă tristă.
Ești mulțumit.
Nu vă destrămați.
Nu știi ce e
nici ce se întâmplă.

Daniel Vişan-Dimitriu - Râd Și Eu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mai găsesc prin viață bucurie
Și mai râd la câte-un fix de ceas
Când mai cântă-un cuc și nu-i pendulă,
Nu-s nici clopote-n credința-mi nulă,
Niciun „Te iubesc!” de bun rămas.
Și mai râd spre nori ce stau să plouă,
Mai zâmbesc spre ifosele lor
Căci, nehotărâți, se bulucesc,
Bubuie și-abia își stăpânesc
Vorbe ce-ar trăsni îngrozitor.
Mai găsesc ceva „de râs” prin viață:
„Adevăruri” ce se-nghit cu greu,
Înălțări – pe trupul țării, gâlci –
Ori deșertăciuni ce strigă „Bâlci!”
Și mai râd de râsul lumii, eu.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Din vol.”Călător prin gânduri”)

Sorin Cerin - Râs Isteric

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Câtă pace să fi avut Dumnezeu în sufletul Său,
încât și-a dorit o creație,
cu atâtea răzbunări, păcate și patimi?.
Cât de mult trebuia să se fi plictisit,
dacă toate bisericile zilelor,
trebuiau ridicate cu suferință, deziluzii și sânge?.
Ce durere Să-L fi mânat,
de a ne da în cele din urmă,
până și râsul isteric de noi înșine,
atunci când privim la Păcatul Originar,
cum se ascunde în tiparele genelor noastre?

Lucian Blaga - Temeiuri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pământul mai poartă
în humă neștearsă
chipuri de-argilă,
istorie arsă. Sub lespede moartă:
ulcioare, femei,
și urne și idoli,
și vetre și zei. Mai sacru temei
viața pe-ntinsul
tărâmului n-are,
doar râsul, doar plânsul.

Ion Miloș - Civilizație De Ras

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

De când cu informatica și cu roboții
Nimeni nu mai cere gândire
Ideile se gudură cu găinile în pulbere
Broaștele vor să fie vaci
Oamenii poartă aceleași haine ca obiectele
Identitatea perfectă între lucruri și ființe
Politica trage veselă din pistoale
Cafenelele crapă de râs: prostia este solidară

Nina Cassian - Râsul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

O, râs cumplit, îți laud lama dură / ce-adeseori îi e prostiei gâde, / tăindu-i ... →

Ana Blandiana - Hohotul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În fiecare hohot
Un zeu se dezvăluie
Umflându-și faldurile
Hainei lui largi în văzduh.
Sunt atâtea feluri de zei
Pe pământ
Încât nu vom prididi niciodată
Să plângem sau să râdem destul
Pentru a-i scoate din ascunzători.
De râs sau de plâns,
Nici nu contează:
Important e hohotul.

Vasko Popa - Turnul de Cranii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Floarea-soarelui, oacheșă, ne-ai schimbat-o
cu piatra oarbă, cu ne-chipul tău.
Dihanie, și ce mai vrei?.
Ne-ai confundat cu tine,
cu golul din dintele tău gol, otrăvitor,
cu eternitatea ta bearcă.
Să fie oare asta toată taina ta?.
De ce te-ascunzi acum în orbitele noastre,
de ce sâsâi cu beznă și lipăi cu groază?
Să fie asta oare tot ce știi?.
Nu nouă ne clănțănesc dinții, ci vântului
cel făr-de-treabă, la bâlciul soarelui.
Rânjim la tine, rânjim până la cer
Și ce ne poți face?!.
Craniile ne-nfloresc de râs.
Privește-ne, privește-te cât vrei, până te saturi.
Dihanie, ia îndrăznește, hai.