Praetor (refren) X2:
Nu știu când, nu știu cum, nu știu ce s-a-ntâmplat
Din copil m-am trezit peste noapte bărbat.
Nu credeam, nu știam c-am să cad în păcat..
Iar m-arunc în pat cu ea..
Cu Muzica..

Krem:
Te invit mai aproape de-aproapele tău
Nu, nu-i tăia pleoapele, nu-i face rău
Dă-i terapia lui Gnom prin telepatia lui Gog
Să vezi cum sare din somn ca Sara-n bucăți.
Noi venim în plin cu degringolada
Piere teama când e tanga-n radar
Habar n-ai cât putem fi de ludici
Avem cel mai bun film, dar tu-l vezi cu purici.
Scoate antenele, berile, pliantele
A luat foc școala odată cu toate variantele
Nu lăsa în urmă nicio urmă de regret
Toate fumurile din cap să-ți intre-n piept
Inhalează, pedalează, evadează din rutină
Vara se poartă voința de fier cu rugină
Vrei muzică bună cât cuprinde?
Lasă căștile, VeritaSaga se simte!

Ref x 2
And we both love hip-hop x 3
Damn we f***d it up.

[Praetor]
În gânduri găsesc frânturi de viață
O privire pierdută ce îmi îngheață sângele-n vene,
O notă bene în vremea liceului
Ce îmi spunea că sunt în căutarea eului,
Primele îndoieli ale existenței zeului
Și regăsirea Lui pe un beat într-o muzică
Un personaj renăscut, uimit de lumea sa nouă
În orice mc văd un mit, o dorință de a ieși din comun,
O durere ce vreau s-o spun tuturor,
Un nume Praetor, ce luptă de zor,
Și descrierea asta pe care vreau s-o aud în cor
Cântată de voi, precum și eu cântam imitând pe alții,
O zi de marți, o lansare în Martin și după,
O bere la colț și-o hotărâre s-o punem de-o trupă,
Doi puști cu idei mărețe,
Ambiționați, dorind să învețe,
Căutându-se, regăsindu-se unii în ideile celuilalt,
Neștiind niciunul ce vrea.
Un al treilea, băiat cu un calculator și un program de muzică,
Mulți prieteni ce vor să nu zică că ne-au sprijin
Căci ne seamănă, sunt ca noi,
Au ieșit de pe ruta decisivului și doare,
Nu pot să cred decât că sunt ursit să fac asta
Și pare că timpul ar sta în loc,
Când văd mike-ul înăuntru simt foc și prind puteri
Și suntem ciudați, petrecem seri privind în gol
Gândind la un pol divers optimismului, dar nu opus
Căci altfel n-am avea nimic de spus.
Și lumea se-ntreabă „de ce în piesele VeritaSaga e atâta tristețe?”
E simplu, căci am trecut de prima tinerețe
În speță e o problemă felul de a gândi
Și uneori aud cum că aș fi cam plin de mine,
Știți? Să acuzi e ușor, să analizezi e mai greu, dar mai bine,
Și e o analiză completă, concretă,
Mă văd pe mine cel dinainte,
Șters cu buretele ca o sclipire discretă
Pe-o tablă într-o clasă și nu sunt așa cum crezi
Hmm, hmm.. mai bine lasă..
Lumea asta e la fel de urâtă ca o femeie grasă
Iar VeritaSaga nu vrea s-o vedeți frumoasă,
Ci cum este, iar aceste versuri sunt teste,
Această poveste nu se va sfârși niciodată căci adevărată este
Atâta vreme cât noi trăim, deși știm
Că ăsta e primul album, noi ne oprim,
Și-ți mulțumim, te-am pupat, te iubim.

Ref x 2