potop – Versuri.pro

Marin Sorescu - Barca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cel mai greu se cară o barcă
Peste muntele Ararat.
Este munca la care m-am înhămat.
Barcă-n loc de arcă.
Iar potopul – demult a secat.
Vâslele îmi intră în crăpături,
Se îndoaie şi se frâng,
Înaintarea este numai hurducături.
Praful intră pe mai multe guri.
Stau lângă cârmă şi plâng.
Lacrimile mele, pâraie,
Umflă văile cu bolboroşi.
De ce m-ai ursit, Doamne, să ţin loc de ploaie?
Nu mai deosebeşti păcătoşii de credincioşi?
Pe valuri de jale barca saltă, greoaie.
După patruzeci de zile, istovit,
Aş da drumul la porumbel.
Am şi-o ramură de măslin şi-un inel.
Porumbelul sub barcă a-mpietrit.
Este stânca de care m-am izbit!

Mircea Dinescu - Potopul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Se zguduie orașul de plânsul tău, adio,
și gloria-i vândută și stârvul poartă bici,
fiindcă iubeai amurgul ai fost trezit spre ziuă
când masa de petreceri surpase sub furnici.
Le mai rămâne, Doamne, mașinilor să plângă,
cu pleoapele țăranul să secere un lan,
un scaun să detune o predică adâncă,
să izbucnească floarea de sânge din ocean.
Peste măcel un înger să nu mai zboare-n glumă,
femei automate să pâlpâie exact,
nimicul să se-mbrace-n baloane roz de spumă,
să cadă nori sintetici ca la un ultim act.
Dar să nu vii cu rana deschisă pe tarabă
ca fluturele trândav înțepenit în flori,
industriei îndeasă-i călușul greu de iarbă,
iar cerului trimite-i aceleiași scrisori.
Să-ți tragi realitatea pe piept ca o cămașă
până-au s-asude-n piețe statuile de ghips,
să vezi cum libertatea îmbătrânită-n fașă
e îndopată zilnic cu-același lapte fix.
Pe-o scândură subțire să traversezi potopul,
armonica umflată să-ți joace după gât,
căci te-a iubit nimicul și te-a uitat norocul,
se zguduie orașul de plânsul tău… Atât!

Johann Wolfgang Von Goethe - Ucenicul Vrăjitor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Iar s-a dus în târg bătrânul
Maistru vraci, și-s eu stăpânul!
Hai, că pun eu azi la cale
Toate duhurile sale!
Știu pe dinafară
Farmecele lui,
Și minuni, ca dânsul,
Fac, fără să-i spui.
Iute! iute
Adă apă,
Să înceapă
Rotitoare
Valuri-valuri pe-ntrecute
Să se verse-n scăldătoare!

Vino dar, mătură roasă!
Ia-ți mantaua zdrențuroasă!
Slugă-ai fost, fii iară slugă!
Fă-mi pe voie dintr-o fugă!
Capătă-ți picioare,
Sus răsară-ți cap.
Du-te, poartă-mi, adă-mi
Donițele-n trap!
Iute! iute
Adă apă,
Să înceapă
Rotitoare
Valuri-valuri pe-ntrecute
Să se verse-n scăldătoare!

Iată-mi-l fugind pe cale!
Umple donițele-n vale,
Ca un fulger mi se-ntoarnă,
Un potop de valuri toarnă,
Pleacă, vine iară!
Colcăie-n bazin,
Saltă, crește apa,
A, dar este plin!
Ho! străine!
Scalda-i plină
La hodină,
Ca-nainte!
Ah, pricep.. amar de mine!
Vorba mi-a pierit din minte!
Vorba, vai! ce cată spusă
Ca să-l facă iar ce fuse!
Fuge, vai, și vine-n grabă!
Mătură, de-ai fi de treabă!
Tot mai mult aduce,
Toarnă tot mereu,
Vai, și mii de râuri
Cad pe capul meu!

Șaga-i șagă,
Nu-mi mai place!
Stai, tu, drace!
Încă râde?!
Inima-n răcori mi-o bagă!
Ce ochi crunți! Ce schime hâde!
O, dar ai ieșit din iaduri
Ca să faci prin casă vaduri?
Unde caut, pretutindeni,
Parcă-i un puhoi cu grindeni!
Mătură netoată,
Stai pe loc, îți spun!
Băț, ce-ai fost odată,
Nu mai fi nebun!

Nu ascultă?!
Hai tu numa!
Căci acuma
Cu toporul
Fără de zăbavă multă
Am să-ți potolesc eu zorul!
Iată-mi-l! Târâș s-arată!
De m-arunc la tine-odată,
Nici nu mântui tot cuvântul,
Una fi-vei cu pământul!
L-am crăpat în două!
L-am lovit la mir!
Pot s- aștept acuma
Și să mai respir!

Iată! Iată!
Că învie
Și-mi îmbie
Doniți pline
Doi acuma dintr-o dată!
Ajutor, puteri divine!
Și aleargă! Curg pâraie,
Pretutindeni prin odaie!
Ce priveliște avană!
Vraciul! – Maistre, fă-ți pomană!
Duhurile tale,
Doamne, – și fac de cap
Le-am chemat, și-acuma
Nu mai pot să scap!
– Măturice!
Stai cuminte
Ca-nainte..
Căci la vreme
Doar bătrânul vraci aice,
Duhuri, poate să vă cheme

Hilde Domin - Rugăminte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Suntem cufundați
și cu apa potopului spălați,
ne udăm
până la pielea inimii.
Dorința pentru peisajul
de cealaltă parte a liniei lacrimale
n-are niciun sens,
dorința de a păstra primăvara înflorită,
dorința de a fi cruțați,
n-are niciun sens.
Sens are rugămintea
ca la răsăritul soarelui porumbelul
să aducă ramura din măslin,
ca fructul să aibă aceeași culoare ca floarea,
ca frunzele trandafirului la pământ
să formeze o coroană luminoasă.
Iar noi din potop,
din groapa leilor și din cuptorul
încins,
tot mai răniți dar din ce în ce mai vindecați
mereu, din nou
spre noi înșine
să fim eliberați.

George Gordon Byron - Cântarea Dracilor în Preziua Potopului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Să ne bucurăm! să ne bucurăm!
Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma
Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm.
Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran
fără de prinos
Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i va jertfi?
Șiroiul căzând, valul alergând
Lumea va-nghiți; și vântul turbat, Peste ocean zburând dezlănțat, Alți munți va-nălța, unda volborând.
Blan, bluc, colcăind, flis, vluc, lung plesnind, Luciul lung întins va fi un mormânt,
Mormânt de triumf, mormânt tot pământ.
Ha, ha, ha, ha, ha, ce luciu sclipind!
Să ne bucurăm! să ne bucurăm!
Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma
Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm.
Vom vedea pierind, murind și murind
Neamul omenesc atât îngâmfat D-al lui ticălos lut de defăimat.
A! ha! neam trufaș, te-am văzut pierind;
Oasele-ți albind, spălate sclipind, Prin peșteri, prin văi, prin munți s-or opri; Apa ne-ncetat tot le va goni,
Și moartea cu noi va privi rânjind:
Totul vedem rupt, susul peste subt:
Leul verșunat, tigrul furios.
Loc își vor căta cu mielul fricos,
Pare c-ar fi frați și-un lapte au supt.
Izvor cu șiroi spumegând vâjoi, De sus șiroind, de jos volborând,
Totul dezlegând, totul mestecând, –
Ce haos frumos! umed mușuroi!

Zorica Latcu - Potop

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Se zbate navalnic potopul de dor,
Sporind înspumatele-i ape;
Și valul tresaltă, sub taina de nor,
Aproape de ceruri, aproape.
Se pierde lumina în val de potop,
Stihiile-n spume se-neacă,
Tot crește adâncul, cu strop după strop,
Ci dorul în veci nu mai seacă.
Eu nu pot, Stăpâne, să trec peste el,
Să ies din sărmana mea arcă.
Trimis-am în zare sfios porumbel
Și iată aștept să se-ntoarcă.
Doar apele tulburi s-or trage prin văi
Și lumea-nnoi se va toată,
Atuncea trimite-vei îngerii Tăi,
Din arca de lut să mă scoată.

Lucian Blaga - Pe Ape

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Porumbeii mi i-am silit
să-ncerce pajiștea cerului,
dar sfâșiați de vânturi
se-ntorc înapoi. Pe vatra corabiei
inima mi-o-ngrop subt spuză
să-și țină jăratecul. Pasărea focului
nu-mi mai fâlfâie peste pereți.
Dăinuie veșnic potopul.
Niciodată nu voi ajunge
s-aduc jertfă subt semnul înalt
al curcubeului magic.
Pentru un fagure sterp
mi-am ucis stupii flămânzi.
Cel din urmă dobitoc
cu-nțelepciune s-a prăpădit.
Ochiul său profetic deschis
e singura veste prin neguri.
În mare rămâne muntele Ararat,
de-a pururi fund de ape,
tot mai adânc,
tot mai pierdut
fund de ape.

Farkas Arpad - Potop

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Trosnește gardul, pe tufe
le învârte o mâzgă,
ce mușcă lacom podina,
țâșnind prin șură în față.
Saltă cu fân, carul lui
Ilie; cai umflați,
sub revărsare crește un
nămol de purcei morți.
Balene-bostani, cai,
spărgând casa, o scuturând,
mușcă din zidul albastru,
pivnița la refuz, umplând.
Secuiul stă, îi curg
lacrimile, râde tare:
,,Ia-o Doamne casa,
ia, de la om ce are!”
Pe nevasta și țâncii,
posturile, noaptea,
cuiburile de berzi,
lume să am, încaltea!”.
Valul se turbă, și sub cer
cătune plutesc în rai.
Barca nu mai ajunge,
apa va cânta, numai.

Ingeborg Bachmann - După Acest Potop

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

După acest potop
vreau să fiu porumbelul,
nimic altceva decât porumbelul,
să fiu încă odată salvat.
M-aș scufunda în marea aceasta!
Dacă n-ar zbura,
n-ar aduce
frunza în ultima clipă.
În traducerea lui Dan Dănilă

Vacanta Mare - Potopul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În fiecare an în Moldova au loc inundații. De ce au loc inundații? Acolo nu ne miră, deoarece Dumnezeu e sus și nu doarme. Vom sta de vorbă cu un om care a avut amabilitatea, că numai amabilitatea i-a mai rămas din gospodărie. Să nu spună cum îl cheamă mai întâi și cum s-a întâmplat. Cum vă numiți?
MA NUMESC MARIN CHITAC SAU CHITAC MARIN MARIN CHITAC
Puteti să-mi spuneți unde vă aflați în momentul calamității?
PE BUDA
Unde?
PE C***E, băi băiatule, eram! Și vroiam să mă picur și n-am putut că o venit viitura și eu eram cu nadragii în vine și am alergat după dânsa și se balăngănea și m-a stropit și a fost o panaramă. Scutere pe utere, nu se poate scutere!
Scutere!
Da, bine, bine, și v-ați gândit să veniți acasă?
DA, CE ERAM NEBUN SĂ VIN PE JOS ZECE KM?
De ce?
PĂI NOI AVEM BUDA LA ZECE KM! Când trăznim, trăznim să simtă, nu glumă!
Și ce ați făcut?
AM LUAT DEALUL DE VIZAVI ȘI AM PLECAT CU EL ACASĂ!
Cum a început totul?
DOMNE, EU AM CASA PE MALUL SIRETULUI! AM AVUT-O PE MALUL SIRETULUI, ACU CRECĂ E PE MIJLOCUL SIRETULUI! SI AM AUZIT CĂ A VENIT O HIITURĂ MARE!
O ce?
O HIITURĂ!
Și când a venit hiitura?
D-AZI MĂ HIITURA! NU TE PROSTI! EU AM VOIE SĂ ZIC HIITURA, CĂS CHITAC MARIN! CE TE BAGI? ERAM ÎN PAT ȘI FACEAM TREBUȘOARA AIA CE FACE ORICE BĂRBAT CÂND E CU MUIEREA ÎN PAT!
O…
BĂTEAM DA! ȘI AM AUZIT O HUITURĂ!
Huitură?
HIITURA, VIITURA, HUITURA, VUITURA! CE NU ȚIE CLAR? EA DICT ROMÂNA MOLDO! SĂ TE CONVINGI! AM AUZIT O HUITURĂ! AM AUZIT ÎN UȘĂ CIOC, CIOC! ZIC: MĂI, CINE-I MĂI? SIRETU! ZIC: MĂI, CE FACI LA UȘĂ? INTRĂ ÎNĂUNTRU! CE STAI AFARĂ? TE UDĂ APA!
Ati lăsat Siretul în casă?
DA, CE ARE? CĂ EU SUNT OSPITALIER! AVEAM ȘI DE MÂNCARE! MAI ADUCEA ȘI EL PEȘTE ȘI MIE ÎMI PLACE PEȘTELE!
Nu vă era frică că vă ia apa casa?
APA E MAI NESIMȚITĂ CA BANCA! ÎȚI IA CASA, NICI NU-ȚI SPUNE!
Și ce ați făcut în momentele alea?
AM SALVAT ANIMALELE! AM LUAT VACA ȘI AM ARUNCAT-O PE GEAM!
Domnu, tu dormi cu vaca în casă?
CU AMÂNDOUĂ, CĂ ERA ȘI SOACRA LA NOI!
Și casa a luat-o la vale sau la deal?
IA GHICI ÎN CE PARTE A LUAT-O CASA, LA VALE SAU LA DEAL?
Păi, în ce parte a luat-o?
NORMAL CĂ LA DEAL! CĂ DOAR SUNTEM ÎN NORDUL MOLDOVEI! ȘI AM ÎNCEPUT SĂ FACEM PARIURI UNDE O LUAT-O CASA!
Vă ardea de pariuri?
DACĂ CASA NU AVEAM, MĂCAR PARIURI SĂ FACEM!
Da, malul, malul era consolidat?
A VENIT O COMISIE DE-ASTA, DA’ LUI CUZA!
Da’ lui Constantinescu, că seamănă!
CUZA! CĂ PE TIMPUL LUI CUZA A VENIT! ĂȘTIA A LUI CONSTANTINESCU, CÂND A AUZIT CĂ E INUNDAȚIE, AU VENIT ȘI AU ÎNTREBAT: CE APĂ E ASTA?
Și ce le-ați răspuns?
CURGĂTOARE AM ZIS! EI ȘI-O NOTAT CĂ SIRETUL E APĂ CURGĂTOARE ȘI-O PLECAT LA BUCUREȘTI!
Ce nenorociri ați avut?
AH, SCUTERE, MĂI SCUTERE! AU INTRAT GUTUI ÎN PRUNI, CIREȘI ÎN GUTUI, MERI ÎN FACULTATE!
Cum adică meri în facultate?
PĂI FIMEA, MERY, O INTRAT ÎN FACULTATE!
Ce trebuia să ne zici asta pe post?
TREBUIA SĂ MĂ CIUMEGESC ȘI EU!
Și animalele cum s-au simțit?
LA ANIMALE LE CONVENEA CĂ ERA ALUNECARE DE TEREN! CĂ ELE STĂTEAU ÎN 4 LABE ȘI PĂȘUNEA ALUNECA PE SUB BOTUL LOR ȘI ELE DOAR MANCAU DE ZICEAU CĂ-S AUTOMATIZATE! ȘI AM FOST LA PRIMAR SĂ-I ZIC, DA’ NU A FOST NEVOIE CĂ VENEA EL SPRE MINE!
Merea spre tine?
NU CU CASA CU TOT! ERA ÎN BALCON! DOMN’ PRIMAR, CE MIC EȘTI! CE MARE EȘTI! CE MIC EȘTI! S-A DUS CU CASA CU TOT! S-A DUS LA DUNĂRE!
Da, au mai avut loc alunecări de teren?
ȘTIȚI, SATUL NOSTRU ERA CONSTRUIT ÎN FOCȘANI ȘI CU AJUTORUL ALUNECĂRII AM VIZITAT TOATĂ MOLDOVA, SUCEAVA, PIATRA NEAMȚ, VASLUI! DA’ ÎN VASLUI E PLICTISEALĂ MARE! LUAM ALUNECAREA DE 7:30 ȘI MERGEM LA MARE, CĂ AM AUZIT CĂ E FRUMOS! BANI, MÂNCARE, FEMEI MULTE!
Bine, bine, și odată acolo cum vă mai întoarceți?
CE, MĂ, AI AUZIT DE MOLDOVEAN SĂ DEA DE BINE SĂ VREA SĂ SE MAI ÎNTOARCĂ?