poezie - Versuri.pro

Michelangelo - 159

Spre-a fi mai vrednic, de-acest dar minune, / de prietenia voastră ideală, / gândeam, înaltă … →

Voios, amor mă-nalță în tărie / cu ochii ei – ochi? Soarele-i spus mai bine! … →

De-i drept că sufletul din trup ne zboară / și-un altul găzduire / îi dă … →

Faima nu are nevoie de epitafuri; nici nu împing, nici / nu trag, pentru că … →

– Văd adevărul frumuseții oare / cu ochii mei, Amor, te rog răspunde, / sau … →

Tu ce mă faci să cânt și să visez acuma, / Eu văd că ești … →

Sunt inși ce-și fac prieteni cu bulucul, / La fel cum și-ar schimba surtucul. / … →

Mi-e lira-n părăsire azvârlită / De când spre tine sufletu-mi s-abate, / Că n-am putut … →

I. / Cântată-n dungă zile-ntregi, / pe buze frunza de stejar / evaporează seve reci … →

În unii dintre noi, când ne întoarcem cu spatele / la ceilalţi, există o terasă … →