poezie romaneasca - Versuri.pro

Friedrich Nietzsche - Celor Virtuoși

Chiar și virtuțile noastre ușor au să umble: / Ca un vers din Homer vor … →

Pe când în geambaşlâc de iarmaroc / Toţi poetaștrii noștri vând mârţoage / Şi umflă … →

Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, / Intrată prin oglindă în mântuit azur, / … →

Rochiile copilăriei mele / dansează în jurul meu / fără cap / fără picioare / … →

Ciocurile de cocoși / scurmă cătând aurora / când din muntele-nnoptat / coboară Soledad Montoya. … →

I. / Ajuns acum pe culmea vieții, înainte / De a descrește-n umbra ținutului tăcut, … →

Dioptrie. / Înalt în orga prismei cântăresc / Un saturat de semn, poros infoliu. / … →

Pe marginea tavanului stau cercevelele. / Pe marginea cercevelelor, stau perdelele. / Și-așa se-mpiedică priveliștea … →

Am isprăvit. Mi-e inima de piatră. / Azur pustiu, e ziua o statuie / Străină … →

Pe scrinul scund, pe masa de mahon, / Cleștarul clipei picură amurg. / Pe liniștea … →