Versuri corectate și adnotate
Cum să nu fiu de Muză inspiratCând tu exişti şi torni în slova meaMotivul tău, ce-i mult prea rafinatPentru hârtii de calitate rea?Să-ţi mulţumeşti, c-al tău merit a fostDacă ce-am scris îţi place să citeşti,Căci să compună poate orice prostCând cu lumina ta îl fericeşti.Fii tu a zecea Muză, cea mai cea,Ca celelalte nouă să … Citește mai mult
Să fii pictat chiar n-a fost necesarDeci nu am întreprins acest demers,Dar am ştiut, sau am crezut măcar,C-ai întrecut un prăpădit de vers:Din neglijenţă, nu te-am prezentatCum ar fi trebuit, dar tu trăieștiS-arăţi că pana mea a eşuatSă spună cât de bun şi mândru eşti.Mi-ai judecat tăcerea duşmănos,Dar e mai drept să nu scot un … Citește mai mult
Cândva, în poezii am cam mințit:„Nu pot iubi mai mult”, așa-am pretins,Dar mintea mea apoi s-a dumirit,Că flacăra a ars tot mai aprins.Iar Timpul trece și al lui hazardFăgăduințe, legi, va nimici,Distruge țeluri, ia al feței fardȘi iscusite minți va rătăci.Mă-ntreb atunci, când Timpul e tiran,De ce n-am zis, „La maximum iubesc”,Și chiar știind cum … Citește mai mult
Cum să nu aibă muza mea subiectCând tu respiri și-n versul meu torni iarTot dulcele tău har, prea excelentCa să-l găsești în orice text banal?O, meritu-ți revine numai țieDacă voi rezista lecturii tale.Căci cine-i prost să nu poată să-ți scrieCând tu dai inspirației valoare?A zecea muză fii, de zece oriMai bună decât cele de-altădată;Cel ce … Citește mai mult