peisaj – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Munte și Vultur

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Curgeau pe coasta unui munte norii
Ca un șuvoi de clipe-atât de reci
Încât nu le-a mai vrut drept călătorii
Pe creste ce vor dăinui pe veci.
I-a rupt, i-a destrămat, le-a dat semnalul
Pe care-un timp prea lung l-a amânat
Strunindu-și, în adâncuri, arsenalul
În zbucium de cutremure creat.
A curs cascada albă spre o vale
Cu brazi ce apăreau în calea ei
Înveșmântați în straie anormale,
De-un galben plin de ani prea mulți și grei.
Cu norii-ndepărtați de printre creste,
Văzduhul tot, din nou înseninat,
A îndemnat spre ei lumini celeste
Și cu un verde crud i-a-nveșmântat.
Curând, un vultur s-a ivit în zare
Atras de munte și plutind ușor
Pe-un cer curat, albastru ca o mare,
Un vultur-gând senin, înălțător.
Daniel Vișan-Dimitriu
(11 ian. 2021, Vol. “Aripi de azur”)

Dyeslow - Peisaje

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Peisaje, îndrăgostit de o copilă.
E din ce în ce greu și timpu’ trece,
Noaptea e din ce în ce mai lungă și groaznic de rece,
Dar aștept să adorm să mă pot vedea cu ea,
Aceea ființă minunată precum fulgii de nea,
Cu ochii ei închiși ce îmi deschide drumul,
Spre un paradis cum numai e nici unu,
Spre colinele cu flori, cu râuri albastre,
Spre cerul senin și păsări măiastre,
Spre iazul liniștit unde pot să mă gândesc,
Pe stânca cea înaltă de unde pot să o privesc,
Să o veghez, să o admir ca pe o floare,
Să îi scriu, să o desenez, să-i dau culoare,
Să o fac să zâmbească, să fie fericită,
Să o țin în brațe, să știe că-i iubită,
Să o fac mai importantă decât orice zei,
Să îi spun că acest paradis este ascuns în sufletul ei.

Du Fu - O Privire de Pe Taishan

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ce aș putea spune despre Marele Pisc?
Ținuturile de demult sunt pretutindeni verzi,
Inspirate și stimulate de respirația creației,
Cu cele Două Forțe echilibrând zilele și nopțile.
Îmi dezgolesc pieptul către porțile norilor,
Îmi încordez vederea urmărind zborul păsărilor spre casă.
Când o să ating piscul pentru a cuprinde
Toți munții într-o singură privire?

Dino Campana - Fanfara Înclinată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Înclinată fanfară
Arabesc al spațiului câmpurilor,
Berna,
Asemenea crinilor voștri albaștri
La umbra stejarilor seculari
O apă curge prin văile verzi
Pe mal bastionul pitic al zorilor
Și flori albe și roșii
Care au înflorit
Într-un apus de turnulețe roșii.

Vasko Popa - Peisaj În Surâs

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În colțul buzelor se arată
o rază de aur.
Unde somnolând
în tufe de flăcări.
Depărtări cu ochi albaștri
încolăcite-n ele însele.
Lent amiaza se coace
în inima miezului nopții.
Trăznete zumzăie
pe ramurile liniștii.

Karma - Munții Mei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

1. Merg pe unduite căi
Încâlciți sunt pașii mei
Rucsacul mă apasă greu
Iară eu prin munți mereu.

R: Mă întorc și pașii-s grei
Las în urmă munții mei
Mă întorc și pașii-s grei
Mă gândesc numai la ei.

2. Munții cât am străbătut
Să m-opresc nu am putut
Înfruntând și ploi și vânt
Vreau pe creste să ajung.

3. Cerul arde-n curcubeu
Iară eu prin munți mereu
Rucsacul mă apasă greu
Încâlcit e drumul meu

Konstantinos Kavafis - Marea de Dimineața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Să mă opresc aici. S-admir și eu natura, o clipă.
Culorile albastre-ale mării, dimineața,
cerul fără un nor, țărmul gălbui; și toate
scăldate în lumină din plin, cu măreție.
Să mă opresc aici. Și să-mi închipui că privesc peisajul
(căci l-am zărit o clipă, adineauri, acolo poposind),
să nu văd iar, și-aici, doar propriile-mi himere,
amintirile mele, fantasme voluptoase.

Rainer Maria Rilke - Dimineața Venețiană

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Dedicată lui Richard Beer-Hofmann.
Ferestre princiare-n desfătare
zăresc ce ne obosește uneori:
cetatea care-ntruna, unde apare
din cer pe val o rază, dând splendori,
se zămislește, fără-a fi cândva.
Și toate diminețile i-arată
opalele ce ieri le mai purta,
și-imagini din canaluri scot îndată
și-și amintesc aici de altădată:
atunci consimte și se-ntinde-așa,
ca nimfa ce lui Zeus i-a cedat.
Cerceii îi răsună-n aurore;
ea-și urcă-ncet San Giorgio Maggiore
și-n giuvaier surâde delicat.

Rainer Maria Rilke - Livezi Lii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Este peisajul îndepărtat, un clopot,
e seara eliberatoare atât de pură;
ea pregătește-n noi lent, fără clocot
o nouă, o mai tandră figură.
Așa trăim și nu ne liniștim niciodată
între un arc îndepărtat și pătrunzătoarea-i săgeată:
într-o lume de îngeri, prea vagă pentru a-i prinde esența
și-o lume prea concretă care-i împiedică celeilalte prezența.

Serghei Esenin - Bună Dimineața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Stelele-ațipesc pe bolta lină,
Luciul toplițelor se-nfioară,
Zorii-mproașcă zorii cu lumină,
Mreaja bolții-i rumenă de pară.
Somnoroși mestecenii se miră,
Când își văd cosițele-ncurcate.
Mițișorii-n aer și-i deșiră
Peste argintul ierbii-nrourate.
Iar urzicilor, pe sub ostrețe,
Numai în sidef le joacă fața
Când, șăgalnice, ne dau binețe:
”Bună dimineața!”.