Versuri corectate și adnotate
Patria.Patria e un marÎntr-o vitrină de băcănie japonezăpe strada Lilihaîn Honolulu, arhipelagul Sandwichsau o placă de patefonascultată în tăcere în Mexico–Maria Tănase lângă vulcanul Popocatepetl–patria e atelierul lui Brâncuși la Parispatria e peisajul lui Grigorescuîntr-o după-amiază de toamnă la Barbizonsau Rapsodia Română auzită într-o dimineațăîn Port au Prince în Haitiși patria e mormântul lui Aron … Citește mai mult
În cumpănă cu-atât de grele vremuriVoi spune-acum ce simt, nu ce ne-nvață:Bătrânii-au suferit de te cutremuri;Noi, tinerii, trăi-vom altă viață.(Shakespeare – Regele Lear).În grădina de trandafir a spitalului,printre bucăți de memorie veselă și tablete aruncateai descoperit (dar vezi, numește exact!)legea deplasării în roiuri a popoarelor vechi,– astfel de rămășițe prohibitedin care se vor hrăni într-o … Citește mai mult
(Mentorului Vasile-Copilu Cheatră).Noi ne ducem fără flamuri;totul pare-a fi un joc.Ielele petrec în ramurilipsa noastră de noroc.Chiar lumina se ascundeîn amurguri muribundefăcând humei negre locveșniciei – o pătrundespre atâtea mii de neamuri.Când plecăm spre nemurirevom fi prima-nmugurire;un altoi pus pe un ramspre a neamului mărire;noi copiii lui Avram!
Nu ți-am redobândit apropierea, patria mea, dar pot să-ți privesc stelele. Mi le dezvăluie cerul depărtat, și iată, catargul se pierde în farmecul lor.S-au desprins din înaltele cornișe ca o uimire de porumbei.Vin din curtea al cărei havuz e ca un turn răsturnat între două ceruri.Vin din grădina înaltă, a cărei neliniște se izbește de … Citește mai mult
Vânăt e cerul, căpestrele noi,Marginea stepei aleargă-napoi.Sate de zmeură, dâre de fum,Ciori prăbușindu-și ospățul pe drum.Iar văd ruptura știută de deal,Trunchiuri de sălcii o umplu și-o meal.Pal e ovăsul, și viespile – cred –Ele-mi evocă aroma de mied.Țară-a mea! Vatră de ruși și mordvinți,Tot cu parabola ceții-ntre dinți!Fâlfâie îngeri pe sus și-auzimCruci pe morminte jelind … Citește mai mult
Stau nevăzute, și-n graiul păstorilormurmură cântec de leagăn. Dar cândPatria însăși se naște – și-aceastaîntruna se-ntâmplă, și-n taină –.ce fel de limbă vorbesc Ursitoarele?Miezul e-n fruct, și gustării menit;sâmburii, însă, țărânii: căci numaiatunci – voievod care-și ținețara și oamenii-n crengi, – ridica-se-vatânărul pom. Tot așa, când vorbim,carnea cuvintelor noastre-i plăcere,se mistuie-n gură. Dar cine,spuneți-mi! zvârle … Citește mai mult
La apus de mândru soareÎți scriu, mama mea, scrisoare,Ți-o trimit cu chin și-amarPe o frunză de stejarÎn bătaia vântuluiPeste apa Prutului.De-i vedea, mămucă, bineCă scrisoarea nu mai vineSă știi că m-am logoditC-un obuz în piept pălit,Să vii, mamă, să mă cațiMai la vale de Carpați,M-oi găsi, nu m-oi găsi,Acolo oi putrezi.Și-oi fi una cu pământul,Și … Citește mai mult
Eu nu mai am ce să mai apar,n-am o patrie și nu vreau lupta din care să scap teafărcă totul e pe hartă și în mintea noastrăde când ne-am clădit nații pe o planetă în masăvezi că războaiele-s conflicte organizateși nu le aperi decât interesele, tu încă mai crezi că-s conflicte între stateau închis uși … Citește mai mult
Ce-i drept, nu știu nimic despre el –în afară de numele de locuri și de date:fraude ale cuvintelor –dar cu temătoare smerenie i-am răscumpărat cea din urmă zi,nu ziua văzută de ceilalți, ci ziua lui,și vreau să zăbovesc pentru a scrie despre ea.Îi plăcea să stea de vorbă cu prietenii la jocul de cărți,se născuse … Citește mai mult
Furtuna a trecut. Puțini scapă.Dintre prieteni mulți azi nu mai sunt.Întorsu-m-am după opt ani eu iară,în țara mea bătută crunt de vânt.Să chem pe cine? Cui să-i dărui clipaămării bucurii că mai sunt viu?Își bate, pasăre de lemn, aripa,bătrâna moară-n zori privind, târziu.Și nimeni nu-i pe-aici să mă cunoască..uitat de toți și toate-s de-acum.Țărâna-i casa … Citește mai mult