parfumuri

Salvatore Quasimodo – Insula

de

Nu te am decât pe tineinimă a rasei mele.Dragostea pentru tine mă întristează,pământ al meu, dacă miresme obscurepierde seara din portocali,sau din oleandri, senin,avansează torentul cu trandafiricare aproape îi auresc vărsarea.Dar de mă-ntorc la țărmul tăuși un glas dulce la cântcheamă de pe drum cu sfialănu știu dacă iubire sau copilărie,teama de alte ceruri cuprinde,și … Citește mai mult

Mihu Dragomir – Miresme

de

Căruțele-au lăsat pe stradă paieși blocurile s-au înmiresmat.Aș strânge-aceste raze în odaie,le-aș presăra pe pernă și în pat.și la întâiul ceas de dimineață,acoperit de vise ca de-un nor,să mă trezesc c-un fir de pai pe fațăși, buimăcit, să caut un izvor.

Charles Baudelaire – Corespondențe

de

Natura e un templu cu vii coloane careScot uneori cuvinte confuze, ne-nțelese;Prin codri de simboluri petrece omu-adeseȘi toate-i adresează priviri familiare.Ca niște lungi ecouri ce se unesc profundÎntr-o misterioasă, adâncă unitate,Întinsă ca lumina, ca nesfârșita noapte,Parfum, culoare, sunet de-a pururi își răspund.Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,Ca tonuri dulci de flaut, ca niște verzi … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Parfum

de

A fost odată ca-n povești-Că dacă n-ar fi fost e-acum-Pe undeva, pe la Pitești,O făbricuță de parfum.Patronul ei, un om școlitLa Amsterdam și la Paris,Întors acasă-a reușitSă facă un parfum de vis.Aflase el, pe unde-a fost,Că, dacă-i rău mirositor,Un lucru poate-avea un rostCând e făcut folositor.Știu toți cei care îi cunoscAroma câinelui enot,Sau cea a … Citește mai mult

El Negro – Paradis

de

El Negro ragazzaI:M-am trezit dintr-o datăMuzica ce e la maximMă anunță că deja este noapteParadis este locul unde fetele îți zâmbescTe doresc, escAha dar toate astea se plătesc.II:Seara se lasăUșor, ușor umbrele aparÎncă o noapte pierdută în zadarPahar după paharAmintiri într-un lichid sordidSeara se lasă peste un blues obosit.III:Luminile s-au aprins încăÎncepe showFumul de țigareta … Citește mai mult

Konstantinos Kavafis – În Port

de

Emis, bărbat de douăzeci și opt de ani, venise-n portul sirianla bordul unui vas din Tinos,cu gând să-nvețe meșteșugul de parfumar.În timpul traversării, însă, căzu bolnav. Și-abiaajuns la țărm, se sfârși. Înmormântarea lui, foarte modestă,aici a avut loc. Nu mult-nainte de-a se stinge,îngăimase ceva despre „acasă… părinți împovărați de ani”.Dar nimeni nu știa cine erau,nici … Citește mai mult

Wang Wei – Vizitând Templul Unde Se Adună Parfumurile

de

Nu știam unde era templul,înaintând kilometru după kilometru printre piscurile înnourate;copaci seculari, poieni fără oameni,munți de nepătruns, undeva un clopot;susur de voci gâlgâite printre stânci colțuroase,razele soarelui devenind reci în pinii verzi –în amurg, la întorsura unui iezer singuratic,în meditație, un călugăr domesticind dragoni otrăviți.