Stefan Augustin Doinaş – Ovidiu la Tomis

Aici e locul meu, aici e bine.Când nu mai am acasă ce să sper,aici găsesc țărână, apă, cer:aici penații Romei sunt cu mine.Pe-această limbă de pământ și gerspre care valul ca un șarpe vinecitesc pe boltă litere divine,dar îndurare nimănui nu cer.Zadarnic spumegi, veninoasă mare,din valurile-ți negre și amare!Eu stau nebiruit în fața ta.Și mii … Citește mai mult

Ruben Dario – Către Poeții Surâzători

Anacreon, părinte al vitalei bucurii;Ovidiu, sacerdotul ştiinţei iubitoare;Quevedo, pur caliciu de veselă ardoare;Banville, discipol orfic al sacrei Armonii;şi-n rând cu voi şi alţii, ai zilei veseli fii,cărora le vorbeşte iubirea-nchisă-n floare,albine ce deasupra vieţii fac în zare,pe-un magic Hymet, mierea suavei poezii.Îmi place râsul vostru, surâzătoare muză,şi ritmurile voastre de tari arome pline,nu versul beat … Citește mai mult

Gheorghe Tomozei – Sonetul Lui Ovid în Drum Spre Tomis

Reci diamante cu vâscoase fulii,rămase-n urmă. Și rămas, Falernulpeste taverne picurând eternulși efemerul lui ulei. Zac uliiîn stemele auguste. El, nedemnul,târând de nu știu care dintre Iuliisub sulițele, ale caraulii,unei corăbii îi șoptește lemnul.Care sărate pânze și le treceprin mările părăginirii grecevărsându-i-l din Roma pe poetultrimis pe țărmul sterp, muncit cu-ncetulde viscole și vifore pribegespre-a-l … Citește mai mult

Giulia – Ce Frumoasă E Iubirea!

Fiecare clipă pictată-n roz,Tre’ să recunosc, îți aparține..Și nici măcar eu nu mă cunoscAșa cum mă știi pe mine.Ma tem uneori că ai să pleciȘi nu vreau să mă lași fără tine..Iar eu nu sunt eu..De fapt, fără tine, sunt nimeni.. Refren: Ce frumoasă e iubireaCând mă alinți cu zâmbetul tău curat!Ce frumoasă e iubireaCând … Citește mai mult

Krinescu – Ovidiu

N-ai dovedit să guști din mierea viețiiLa douăzeci și trei de ani neîmpliniți.Obuzele curmat-au raza tinerețiiȘi-acum privesc la ochii tăi cuminți.E noapte-adâncă și luceafărul fierbinteÎți șterge sângele pe fața ta ușor.N-ai dovedit să-mi spui nici câteva cuvinte..Privind la tine mă străpunge un fior.Și ce să-i spun eu mamei tale, frate?Doar într-o zi plecat-am amândoi.Viața-mi ocolită-a … Citește mai mult

Ion Pillat – Ovidiu

Întâia stea clipi în zare. VântulPorni prin stuf cu aripă de păsări,Apoi stătu. Se auzi deodatăRostogolirea valului, departe,Urcând mereu din partea dinspre mare —Când l-am zărit venind încet și singur,Cu capul aplecat puțin ca unulCe stă de mult de vorbă cu pustiul.Prin bălți, în care triste păpurișuriOftează lung cu șoaptă omenească,Vânasem toată ziua și cu … Citește mai mult

Ion Vinea – Ovidiu

Pe marginea mării de doliu, de-a lungulșterselor urme ale rătăcirilor mele,de-a lungul gemetelor din vechi osândite sub stele,la Pontul Euxin izgonit cu pustiul și gândul.Spumegă monoton valul sub rocele sumbre,prin muzicalul exil sorb lânced suspin de toamnă.E poate soarta care astfel îndeamnăla încheieri, zbuciumul unei umbre.Să te ascult, mare urnită din începuturi,ultimii pași să-i închin … Citește mai mult

Nicolae Corlat – Memento

Iarăși se-ntorcvânturi de august după schimbarea la fațăde pe munte coboară un licăr de luminăpeste fețele loro adiere și plopii încep să răsune din frunzeprecum ai învia un rozmarinprecum o barză și-ar întoarce zborul dinspre sudsă ne trezească din întuneric.Pe chipul tău se aciua luminafericit cuvântul ce laudă aduseși îndurare întregii lumiasemeni crinilor se cuvine … Citește mai mult