https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-viii https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-viii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29504 →]]> Ne-am lăsat orașele spânzurate-n oroare
– și trenurile, acele trenuri prin neguri..
și râurile ce nu mai conteneau de soare..
Plouă în lumea cealaltă.
Norul e sângele meu.

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-viii/feed 0 https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-vi https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-vi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29610 →]]> Bat flăcări în policandrele-ascunse.
Și te vei pierde, că trebuia să te văd..
Frunzele sună, sună învinse de frunze.
Și te voi pierde. Și-am uitat cum arăți.
Cară frunze paznicul parcului, cară pictură.
Ce e cu auzul ăsta? Ce e și cu el?
Că de-aproape n-aud și de departe aud
Și vine și te fură nu știu cine, Fără mâini. Fără chin.
Și te duce.. Parcă aș fi înăuntrul unui polip
de vâlvătăi și prăpăd. Înăuntrul unei stele năuce
care se umple de mine.
Eterne-s poate doar micile simplități.
Trebuie să ne mulțumim cu durerea.
Eternă-i tăcerea.. sau cine?

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-vi/feed 0 https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-x https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-x#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29636 →]]> Mâncam din profet și timpul se reîntorsese în timp.
Și te-ai făcut craterul cu scorburi ca un Hades.
Corabia se leagănă – o falcă
de statuie
străbătând apele veșnice.
Am fost doar durerea.
Se umplu vasele tăcerii dintre noi.
Mergeam pe-un drum pe care umbre mai merseseră.
Izvorul iese din mare și-și culege trecutul.
Bărbatul și femeia și-ascund semințele-n pliscul mierlelor.
Căutați doagele corabiei lui Noe,
vine putrezirea dinainte de timp.
Am fost doar durerea și durere am rămas.
Se umplu

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-x/feed 0 https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-v https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-v#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29790 →]]> Ca un sânge alb și zdrențuit
ne jucam de-a șarpele
morții mei n-au murit… nu vor muri niciodată.
Am să mă sărut cu plânsul
și-am să mă dau huța-n lacrimi.
Făclia lua forma unei femei care se scaldă.
Neliniște caldă,
zăpadă puțină… Meschinării…
Ne-am lăsat coiful în întrebări colorate,
melancolie citadină –
și coiful coclește-n grădină
încolăcit printre sâmburii focului…
Atât se mai poate…

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-v/feed 0 https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-ix https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-ix#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29793 →]]> Pierdeam popoare la ruletă și țări după țări…
Se spânzurase lumina-n păduri.
Cuvântul foc a luat forma focului.
Cuvântul femeie n-a luat forma femeii.
Cuvântul cuvânt a luat câmpii.
Cuvântul ruletă lua forma infernului.
Eroarea și oroarea de existență.
În jurul solitarului obiect pierdut
incendii cuprind non-timpul… Abureau
galaxii…
Obiecte pentru medici.
Să urăsc rândunelele că pleacă și vrăbiile că rămân?

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-solitarul-obiect-cosmic-ix/feed 0