Ion Caraion - Străina
Pletoasele se uită-n fântâni și clatină cerul / ca pe-o bucurie de lumină depărtându-se-n primăvară. … →
Pletoasele se uită-n fântâni și clatină cerul / ca pe-o bucurie de lumină depărtându-se-n primăvară. … →
În plapuma cu păsări vechi: melancolie și urechi. / Vremii, spre a nu le pierde, … →
Puritatea din colind, / florile dalbe, flori de măr, / înviară-ntr-adevăr / înc-odată. Înc-odată! / … →
Tabloul cinegetic din saloane / răsună mai dogit decât ocheanul, / Sertarul muced moțăie, ligheanul … →
Rănit și cicatrizat aiurea, văzduhul / Cruste. Sau norii cojindu-se întorc / pe dos cerul. … →
Interior. / Vaza de sticlă mată / pe care neliniștile se depun ca un strat … →
Când îmi vine dor de ducă / Iau furca și plec pe luncă, / Acolo-mi … →
Primăvara pomii înfloresc, / Eu aștept să te reîntâlnesc, / Îți dăruiesc în deget un … →
Acum douăzeci de ani / Erai tânăr și-aveai bani / Și-nvârteai fără de preget / … →
Când erai tânăr, măi vere, / Aveai trei pistoale grele, / Trei pistoale și-un cuțit … →