Daniel Vişan-Dimitriu - Aripile Iernii Târzii
Din iarna care s-a ținut departe, / N-a mai rămas nimic. Prin amintiri, / Nu … →
Din iarna care s-a ținut departe, / N-a mai rămas nimic. Prin amintiri, / Nu … →
E-un țărm ascuns și nu i-am dat un nume, / Căci n-am găsit niciunul potrivit, … →
Furtuna a trecut. Puțini scapă. / Dintre prieteni mulți azi nu mai sunt. / Întorsu-m-am … →
Da, acum e hotărât! Pentru veșnicie / Mi-am părăsit natala câmpie. / Plopii cu frunzișul … →
Îmi amintesc, iubito, îmi amintesc, / De părului tău strălucire, / Nu-mi e ușor, nu … →
Era o seară de vară atunci când te-am cunoscut, / A fost prima oară când … →
În tot drumul – spre acasă – / Ce mă preocupă: / Cum voi spune … →
Vino, când luna, petală ofilită, / Plutește-n amurgul primăverii, sidefiu, / Vino, cu brațele întinse … →
Parcă a fost ieri, nu departe de casă / Copilărie frumoasă, n-am uitat ce contează … →
Pierdută-i antica voce. / Aud rezonanțe fugare, / uitare de noapte deplină / în apa-nstelată. … →