Nostalgie – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Tu Știi?

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De unde vii? Din care gând ascuns,
de care n-am știut și-acum îl văd,
îl simt, îl mângâi, vreau să-l mai revăd
și, la-ntrebare, să găsesc răspuns.
Și.. cine ești, îmi spui? Aș vrea să știu
cum de-ai venit. Ești zâna din povești?
Așa îmi pari atunci când îmi zâmbești
sau când în brațe-mi vii, al tău să fiu.
Știu, ești aceea care-am vrut să fii,
ești steaua, nimfa, tot ce am visat
și am dorit alături să îmi vii.
Încerc, privindu-te, a-mi aminti
trecutul sau o lume ce-am uitat
și-n care te iubeam. Nu pot. Tu știi?.
Daniel Vișan-Dimitriu
(10 ian. 2016, Vol.”Chipul iubirii”)

Daniel Vişan-Dimitriu - Pe Drumul Șoaptelor Din Vis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De mi-aș întoarce anii și gândul spre atunci
Când te priveam prin visuri cu ochi de-ndrăgostit,
Mi te-aș ruga, iubito, prezentul să arunci,
Să mă-nsoțești în lumea cu visul ne-mplinit.
Să fii aceea care, doar cu un zâmbet mic,
Îmi crește-n suflet aripi, mă-nalță pân’ la cer
Și dincolo, prin stele, spre totul sau nimic,
Spre marea de lumină, departe, în eter.
Tu ai veni, de-aș face-o, tu, înapoi, prin ani,
Vei vrea să fii iubită, frumoasă ca-n trecut,
Cu ochi ce scânteiază, cu umeri diafani,
C-un mers ce, printre visuri, demult mi-a apărut.
Hai, vino, dă-mi o mână, să mergem amândoi
Acolo unde-odată, prin șoaptele din vis,
Ne-am declarat iubirea și-am hotărât că noi
Ne vom parcurge drumul așa cum ni s-a scris.

Daniel Vişan-Dimitriu - Zorii Flăcărilor Vii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Îți doresc, iubito, liniștea pe care
Zorii mi-au adus-o, la sfârșit de vis,
În cabana unde-nc-o înserare
Ne-a cuprins în brațe. E de nedescris!
Tu-mi vorbeai în șoaptă, vinul din pahare
Își găsea pe buze mângâieri fierbinți,
Îmi chemam privirea dintr-o adorare
A zeiței care provoca dorinți.
Te-am cuprins în suflet – pentru-a câta oară? –
Și, în legănarea umbrelor pe zid,
Am simțit plăcerea dintr-o primăvară
Când sărutu-mi tandru te-aștepta, avid.
Mai târziu, în visul ce-a-nvelit cabana,
Îți eram alesul, îmi erai un dar,
Te primeam alături, îți dădeam coroana,
Deveneai regină, eu fiindu-ți doar.
Cel pe care zorii dintr-o zi senină
Îl privesc în fața unor flăcări vii,
Cu priviri albastre-n liniște deplină,
Așteptând ca-n brațe iarăși să îi fii.
Daniel Vișan-Dimitriu
(14 feb. 2022, Vol. “Aripi de azur”)

Dana Golet - La Căsuța cu Zorele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La căsuța cu zorele

Tu te-ai supărat pe mine
Și n-ai vrut să mă mai știi
Dar eu cred în nopți senine
De ce oare nu mai vii. Bis ultimile două versuri.

Refren:
La căsuța cu zorele
Unde ne-ntâlneam în zori
Dragostea venit-a lele
Printre maci și albăstrele
Cu primii fiori. Bis.

Eu te-am așteptat aseară
Te voi aștepta mereu
Căci singur și fără tine
O să-mi fie tare greu. Bis ultimile două versuri.

Și aș vrea să știi, mândruțo
Cât de mult te mai iubesc
Să te văd măcar o dată
Doar atât îmi mai doresc. Bis ultimile două versuri.

's

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Adesea nu știu de sunt „Eul”, memoria ce mi-l aduce,
Același timp pe care-l caut să-l simt precum eram odată
Copil comun ținut la piept în brațele de mamă dulce;
Femeia caldă și blajină cu trup și suflet încă fată.
Cu zâmbetul subtil ascuns pe chip de mândră ce mă are
În poza gri din timp trecut cu guler alb la rochie neagră,
O văd cu ochii ei căprui pe-obrazul fildeș la culoare
Și părul bucle larg căzând pe umeri mici și sâni de ceară..
.. Aduși din zumzet dintre flori cu arome de nectar, polen
De călătoare fără tihnă în soarele pe câmp de vară.
Femeia ce-mi dăduse viață, care nu cere.. că nu-i demn;
Pe jos la muncă-n zori se duce, la una grea ce nu-i ușoară..
Și nici nu pregetă o clipă să șteargă tot ce timpul lasă,
Făptura ce „nimic nu face” și trece zilnic prin oraș,
Ce spală, calcă, coase zdrențe, gătește ca să pună masă
Și așteaptă-n zâmbet zilnic soțul cu proaspăt chip.. de îngeraș.
Și timpul trece, tot ce-adună chiar de primește o bomboană
Aleargă-sufletul la gură să aducă-n casă tot ce strânge
Să crească și pe noua ființă, ce-i sora mea, o dolofană..
Dar tot cu zâmbetul pe buze căci fericirea nu se plânge!.
Iar viața care trece-n vuiet pe lângă ea nici nu contează;
Copii la școală-nvață bine, speranța singură nu moare,
Plătește mult la pregătire, ține doar pâine, nu oftează
Și-n dragoste deplină tatei oferă totul.. că nu doare.
Tot împreună cu bărbatul în timpul liber face casă
Frumoasă, mare ca s-avem; pe drumuri nu vrea să ne lase.
Mereu pe jos aduce hrană cu mâini roșite de grea plasă;
La școli înalte ca să poată să țină doi copii în clase.
Eu reușitul, drept răsplată îi las să fie fericiți
Plecând cu diplomă de merit să demonstrez bun simț, cultură..
Mă-ndrept pretins specialist, zâmbindu-le; lăsați prostiți
Căci nici nu știu de bine e?! Cum să se arate-n conjunctură?.
Se pare că cei 7 ani ce îi invoc crescuți acasă
Au fost prea mici ca să mă-ndrume la suflet cum să dau zălog;
Căci nu-i de-ajuns nici ajutorul ce-am returnat cu bon de casă
Lăsând doar dor în inimi frânte, căci tot ei dau și nu îi rog.
Și tot nemulțumit în viață -căci doar mașină și mulți bani
N-ajung la țeluri mult sporite de faimă, libertate, carte-
Mă-ndrept cu zel spre nouă lume, din cei ce ne erau „dușmani”,
Trecând ocean cu multe spume și vise pline.. de departe.
Și bine-o duc măcar în parte, copii răsar căci ăsta-i ciclul,
Tot vreau mai mult să strâng, s-adun, să am avut mai meritoriu..
Nu-mi uit părinți, dau telefoane, căci știu că le-am produs supliciul
Ce ei nu-l plâng deși răspund.. la zilnic interogatoriu.
Cu drag i-am invitat să vină, căci libertatea și-au avut-o,
În vizită de țară nouă -cu case-n nori și bunăstare
Ca un câștig ce se cuvine- dar nu de dat, c-au obținut-o
Pe merit, fericiți să-mi vadă ai mei copii de peste mare.
Dar doar o lună au vrut să stea căci nimeni n-are grijă acasă
Și două gemene-i așteaptă, nepoate mici, copii de soră..
Tata-mi muncește zi-lumină, grădina mare-o dă la coasă
„Tondeoza” neștiind a conduce iar mama croșetează robă.
Se-ntorc cu ochi sclipind de lacrimi de nici nu știu la ce sunt bune;
Regret de despărțiri, plecare sau stat atâta fără tihnă?..
Sau dor pentru cămin cu fete ce de „iubire” le-au dat nume
Și multe griji ce au în sarcini.. plus sorei ca să-i dea odihnă?.
Dar ce mă fac căci școala multă, IQ-ul înalt, nu-s de folos.
Nici bani ce-am strâns cu sârg de muncă și dor de ei nu au ajuns.
Nu știu s-o fac! Nu sunt capabil, deși copil sârguincios;
Să cumpăr o eternitate?! Să nu rămân un bun de plâns!?.
Am pus în joc a mea iubire -tardivă cum o dăm cu toți-
Și-am vrut câștig de nemurire cu doctori fazi.. puțină știință.
Dar chiar de suflet faci implant nu poți părinți să-i faci nepoți,
Nici viață-n taler nu poți lua, nici bani n-ajung! E neputință!!!.
S-au dus pierduți în veci departe un tată-Dumnezeu și-o mamă,
Veniți ca mine-n începuturi; plecați doar trup în scânduri lucii..
Pierduții minții căci doar simțitu-i rămas aici pe cruce-n ramă
Iar tot ce-i dor, iubiri, speranțe, plăceri de bine, griji, ambiții..
.. Sunt doar făclii; căldură dându-mi la nesfârșit de existență.
Cu o credință filantropă de-a face bine pân-la moarte
Aș vrea să mă-ntrupez Mesie, să-mprăștii duh și experiență,
Să uit de rău, de răzbunare, de avuții, de vini deșarte!
29. 04. 2010

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Ceva De Dragoste

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De-un timp, se cere tot mai mult
și tot mai des de mult se cere
-în lipsa de orice apropiere-
din ce-am pierdut.. Ocult tumult!.
Suntem alături mașinal,
uitați de noi, doar „un aquis”
-câștig de fiecare zi-
mimând amor în teatral.
Aș vrea să ies, să nu port vină
de-aducere nefericire,
-căci mor, de tristă ai privire-
aș vrea iubiri să dau, rutină!.
În lumea asta de interese
urlu să spun că nu e cost
s-ai dragostea nesecat rost,
Evele lumii s-ai mirese!..
.. Le-aș vrea la fel pe ele, pure,
nude de gol, doar consonante!
Să ne citim pierduți în Dante
le-aș vrea din nou, fete.. mature!.
Zăresc pe hol un chip de divă
cu bucle sub băscuță crem,
cu ochi velur de undelemn
și c-un Don Juan, deopotrivă..
.. De-un timp de-atunci! Sunt fermecat
de izul de dorințe caste;
mi-e dor de micile năpaste
ce se topeau în albul pat!.
Mă rog la firul meu de stea
să reînviem la vechi tactism;
drogați, plonjați în misticism..
Ceva așa.. de-a dragostea!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Eternul Frig

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cutremur simt în mintea-mi
Cu trupul prins în tremur,
De frica de neantul ce-așteaptă sus pe boltă
Cu străluciri de gheață, un meteor din lumea-mi
Din care gângurind mă petrec înspre murmur,
Ce se va stinge-n lin final.. parcurs cu voltă.
Sau mă-ngheț în sumbrul, din fundul de abis,
Printre fantome albe ce și-au pierdut respirul
În mâlul de ocean, cu leduri de meduze,
Acolo unde greu-mi comprimă ultim vis
Sub miile de tone de picuri ce-mi dau girul,
C-odată o să revin.. să mă reînviu în frunze.
Și-n așteptare încă, eu fericit de viață,
Mă recutremur zilnic, la gândul că părinți,
Poate iubite, dascăli, prieteni, cunoscuți,
Sunt înghețați de timpul, ce nu-l mai au în față,
Ce e-n beton, sau humă, neștiind de rugăminți..
Sub semn de două linii.. să-i știm unde-s căzuți.
De când mă știu am teama de-a pierde caldul soare,
Când albul de azot mă poate sparge-n „frost”
Pe-un bolovan, ce-aleargă pe-o pistă de raliu
Și-o zi, sau noapte poate să-și ceară depanare;
Căci tot ce mișcă, roade, tot se sfărșește prost..
Rămân cu „bucuria” că nu plec prea târziu.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Amintire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Reții, când îmi erai iubită,
Nu te aveam, erai cu altul,
Făcusei zilnica-mi ispită;
Erai soție eu amantul?

Revezi, cotloane unde-ascunși
Și plini de patimi revărsate,
Ne căutam, întrepătrunși,
În zbuciumul vecin cu moarte?

Resimți, arome s*****,
Amestec de parfum și trupuri,
Când ne-mbătam dorinți trezite,
Din așteptări, din începuturi?

Rescrii, misterul neînțeles,
De pasiuni înzdrobitoare,
Cum varsă-albina, din cules,
Veninul din nectar de floare?

Revii, în gându-ți de presomn,
La erotismul în fantasme,
Ce ne-ofeream în ritm molcom,
Printre suspinuri-pleonasme?

Ne repetam, reții, revezi,
Cuvinte de amor.. nebuni!
Resimți, rescrii, trăiești, visezi,
Revii, îți simți ecou, răsuni?

Te-aștept, în brațe iar să-mi cazi,
Să-mi fi din nou o desfrânată
Cu buze rug, alin să-mi arzi,
Să mori sleită, iar o dată!

Colac, să-mi faci din mâini, picioare,
Să mă salvezi din gânduri tulburi,
Să-mi dai răsuflu-ți de răcoare;
.. „Sunt doar a ta”, perfid să-mi murmuri!..
03. 08. 2010

Datina - Astăzi Vreau Să Uit De Supărare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De la o vreme repede trec anii
Să te gândești la ce folos faci banii
N-ai sufletul și soarta împăcată
Mai omule, n-ai inima bogată
Mai omule, n-ai inima bogată.

Ref:
Hai, mai cârciumar, toarnă-mi în pahar
Astăzi vreau să uit de supărare
Cântă-mi, lăutar, zi-mi de dor și-amar
Cântecul mi-aduce alinare..

De lângă mama am plecat în lumea mare
Sperând că voi avea noroc în depărtare
Dar inima ce plânge și suspină
Of, inima, pe ea cine-o alină
Of, inima, pe ea cine-o alină..

Ref:
Hai, mai cârciumar, toarnă-mi în pahar
Astăzi vreau să uit de supărare
Cântă-mi, lăutar, zi-mi de dor și-amar
Cântecul mi-aduce alinare. (Bis).

Aș da un sac de bani să-ntorc odată roata
Să-mi pot schimba pentru o clipă soarta
Dar roata vieții roata se-nvârtește
Și timpul nimeni, Doamne, nimeni nu-l oprește
Și timpul nimeni, Doamne, nimeni nu-l oprește..

Ref:
Hai, mai cârciumar, toarnă-mi în pahar
Astăzi vreau să uit de supărare
Cântă-mi, lăutar, zi-mi de dor și-amar
Cântecul mi-aduce alinare. (Bis).

Ref:
Hai, mai cârciumar, toarnă-mi în pahar
Astăzi vreau să uit de supărare
Cântă-mi, lăutar, zi-mi de dor și-amar
Cântecul mi-aduce alinare. (Bis)

Dan Rotaru - Joc Pe Telefon

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Eu am sărit din rândul lumii;
La loc, tu vino să mă pui!
Îngenunchează-n mine ulmii,
ca într-un râu al nimănui.
Ți-am dat jos puful de gutuie,
azi, doar din urme te culeg,
și ești cea care-n mine nu e
decât un psalm ce-l înțeleg.
N-aș îndrăzni să-ți spun Adio!,
chiar de-aș vorbi în grai de val.
De nu-mi știi viața, învață-o, ști-o,
că o duc în ritm de carnaval!
Mi-e gândul în inimă, o rană;
prin vene-mi curge doar plictis,
și zilele îmi par o mană
a morții rătăcite-n vis.
Mor fete mari în strai de-amurguri,
plâng miere-albinele în stupi,
vinul îmbătrânește-n struguri,
și iarna-i foame-n ochi de lupi.
Sub rochii, sânii-ți torc litanii,
pe-un umăr duci un trist lăstun.
De pleci, nu-ți primeni și anii,
că nu mai știi la loc să-i pui!
A erezii și-a crini miroase,
și a ninsori căzute-n mai,
sufletul tău, în dor și oase,
când în poem te pierd. Știai?