Versuri corectate și adnotate
Mă puteai citi oricum m-ai fi deschis:Îmi desenai pe genunchițări călătoare,apoi mă răcoream sub pleoape.Cântecul aortei meleera cântecul cascadei.La deșteptare strigam: „Traduce-mă!”Sau, patria mea era tatuajul.Toate acestea se petreceau însăîn veacuri falsificate.
Bade, neaua-i necălcatăȘi poteca-i înfundată,Izvorul a înghețatȘi noi, bade, ne-am uitat.Că viața așa-i făcută:Toate pe lume se uită,Trece-o zi și vine alta,Ne schimbă viața și soarta.De când mi-s singură-n noapteMi-aduc aminte de toate,Și plâng, bădiță, și râd,Le trăiesc toate în gând.Și trec anii peste mine,Și din toate nu rămâneDoar gândul la ce-am trăitȘi câte le-am … Citește mai mult
Tu provii din miros.Floare frământată.Eu te inspir, ca pe un fum, în noduri răsucite.Viețuiești în cerul înstelatși pe cadranul ceasului digital.Mă îmbeți mai sigurși mai repede decât lumina.Din cauza ta mă doare capulși până astăzi te mai confund cu muzica.
Asta-i Italia pe care-am lăsat-o. Praful e la fel,Străinul la fel pungășit e, orice-ar face.Cinstea germană zadarnic o cauți în toate ungherele;Viață, mișcare-i aici, nu rânduială și sârg.Insul numai de sine-ngrijește, bănuitor și trufaș.Cârmuitorii de-asemeni doar sie-și poartă de grijă.Frumoasă e țara; dar vai, Faustine, eu n-am să mai aflu,Nu-i asta Italia pe care cu … Citește mai mult
Mi-e azi un dor năprasnic de demult,Ce-i doar numai de ieri, de-i simt tumult,Ce-mi curge-n venele din mine, nou copil;Mă-ntorc în gând de timp şi spaţiu, din exil.Mi-e dor de lungi, de primăveri cu cărăbuşi,De colivia goală, plânsă cu pierduţi peruşi,De-un cuib de rândunele atârnat pe prispă,De cioara-n croncănit pe gard, care mă-ntristă.Mi-e dor de … Citește mai mult
Iar o zi o să mai fie.Tânără, strălucitoare,Tu pășeai, scăldată-n soare,Pe cărarea azurie.Astfel o-ntâlneam în zare,Ziua-n miezul primăveriiȘi seninei umbre-a seriiÎi ieșeam voios în cale.Vis sublim de fericire –Tu-n azur pășind senină.O, de ce nu vii, Tu, vinăNu doar în închipuire!.
IUBITEI MELE.Printre copacii morți de vremi,Pe stratul frunzelor căzute,Peste cărările pierdute,M-ai tot chemat și mă tot chemi.Dar azi, când dorul mă usucă,Sunt osândit numai să plâng,Nu pot la piept să te mai strâng..Fiind iubire-ai fost nălucă.– Tudor Arghezi -VERSURI – 1980
Când ai să te-ntorci, într-o varăMult prea mult frig voi avea în priviriȘi răspunsul meu va cădea pe searăSă crească o noapte peste lungi amăgiri.Am meritat toată răzbunarea,Însă mult prea mult te-ai răzbunatParcă zece vieți aveam, nu unaȘi la coșul morții viața mi-am aruncat. Refren:Mult prea mult, mult prea mult,Mult prea mult viața noastră-a trecut,Mult … Citește mai mult
Cântă o catirincă în colțul unei străzi,Cântă o catirincă un cântec de demult;Erau în el acorduri de triste serenade,Și fără voie, parcă, am stat ca să-l ascult.Erau iubiri străbune și parcă-mbălsămateÎn cântul ce-alungase tăceri de țintirim.Așa purtăm cu toții neștiutori în spateUn cânt ce nu-i al nostru și totuși îl trăim.Au fost odată inimi ce-au … Citește mai mult
Dragu mi-i de țara mea,Mândră-n lume cum e ea.Plaiurile românești,Datinile strămoșești.Țara, țara, ești izvorul,Ce-a născut doina și dorul, tu.Țara, ai avut tăriaDe-a rămâne România, tu.Ea nu s-a plecat nicicând,Nici de ploaie, nici de vânt.Nici de noaptea cea mai grea,Dragu mi-i de țara mea. Refren:C-așa e ea,N-a robit pe nimenea.Nici când, căzând,Om la mine-n țara mea. … Citește mai mult