Versuri corectate și adnotate
Crezui, de mic copil, privind pârâul,în imposibilul învăluit de vaste seri obscure,de umblători ce folosesc și fier și piatră,și-nvâltoarea norilor ciudată,pentru-a pătrunde-n alte lumi.Înfășurat de coșul arhaicei căruțeori de corăbii unduinde,de liniște și de speranță,același imposibil precum o-nfiorarede grădină ce așteaptă,cu marea despuiată-n noaptea vie,va crește-n veci în mine – un copil.O, veșnice străfunduri, provincie … Citește mai mult
Reîntors.Stăpâne codru, crai bătrân:Mai ţii-le tu minte, oare?..La umbra unui fir de nalbăPlângea o floare de cicoare,Şi-un firicel de izmă-creaţăSe săruta atunci cu Oltul..Atunci m-am dus în lume eu,Feciorul lui Iosif preotul!.Părinte-al meu din vremi de mult,Era şi-o casă la răscruci..Era a noastră.. Nu ştiu, tuAminte dacă-ţi mai aduci?..Că matca Oltului băteaLa colţul casei într-un … Citește mai mult
Cele mai frumoase floriNu-s panseluțele, nici trandafiriiCele mai frumoase floriCresc numai în grădinile iubiriiCele mai frumoase floriSe duc la școală cu cravata defloratăȘi cel ce nu ia multă șpagă niciodatăSunt totuși cele mai, cele mai, cele mai, cele maiCele mai frumoase flori..
Când mi-aduc aminteCum era acasăLuam ulcioru-n mânăȘi urcam pe coastăLa fântâna cu apă dulceagăSă-i dau lui neicuț-al meuCă prea mi-era dragă.Stam pe flori culcatăLa umbră de fag,Cucii din pădureÎmi cântau cu dragȘi cântam și eu lăutărești,Frumoasă-i viața la țarăVara când iubești!La vreo sărbătoareNoi începeam jocul,Fete și flăcăiJucau siminocul,Eu c-o floare mândră la urecheNu vedeam în … Citește mai mult
Cu zugrăveli stângaceumple văzduhul ploaia,și cu culori sărace.(C-un fulg de nea, odată,am luminat odaiacopilăriei, toată..)Ca-n școlărești desene,ne oglindim în timp,cu uriașe gene,cât brazii de înalți,mereu la fel și-n schimbîntotdeauna alți..Acum, tulpini naivecresc din vopseaua plânsă,cu flori definitive.Lumini, sub pleoape strânge-le!Toamna, pe-a lunii pânzăne desenează sângele..
IÎn satul meu se lasă toamna, în sfârșitÎn satul meu trăiește mama, fericităGrădină, flori, găini, gospodărieȘi când o văd zâmbind, mă întorc și eu în copilărieFiecare pentru baștină are un duios cuvântDar satul meu chiar este cel mai frumos de pe pământCel mai curat la suflet știu că-l areȘi-n loc de asfalt prefer acea cărareEu … Citește mai mult
Trebuia să ne scoatem acum paltoanele,mănușile de lână și cărțile,să păstrăm acest zâmbet în naftalină,să ne pregătim de Crăciun,fiindcă-i tare frig prin camere,tare frig în memorie și ni-i frig la mâinide fiecare dată când se-aud prin ploaie colindele,de fiecare dată când descui anii copilăriei talede fiecare dată când frunzărești caietele de școalăpline de desene marine … Citește mai mult
Voi înhăma măgarul, ca-n vremi, la căprioarăEl ce privește toate cu ochi de-nțelept –Și voi urma poteca de mult, suișul dreptPrin via verde-n tactul copitei ce-o măsoară.Și luând prăjina lungă și coșul împletit,O fată-n vâlnic roșu va merge înainte,Am să opresc măgarul din mersul lui cuminteSub un cireș, de roade și de ani mulți boltit.Cireșul … Citește mai mult
Mă-ntorc la tine, Argeș, o, râu de-odinioară,Pe drumul de fânețe ce fuge printre clăi,Dar unde mai sunt astăzi, să ție-aceleași căi,Tustrei copiii veseli, de-atunci, din cărioară?Și unde-i scăldătoarea în care ca un vrac— Zăvoi cu păr de sălcii și ochi de apă vie —Schimbai nisipu-n aur, cu varga de magieA razei pogorâte pe cerul porumbac.De … Citește mai mult
Dacă ai suflet curatNu uiți de unde-ai plecat,Unde ai copilăritȘi-unde întâi ai iubit.Cum am trăit în fetițieN-oi trăi cât oi fi vie,Nu-i mai viața de-altădatăCând stăteam cu ortacii-n poartă.Am lăsat ortacii-n satȘi prin lume-am colindat,Dar nicicând nu am uitatLocul de unde-am plecatCe n-aș da să-ntoarcă toateMăcar numai pentru-o noapte!