Ion Caraion - Kogaionon
Este obiceiul ochilor să nu uite. / Lumina își încordase arcul până la obârșiile mirajului. … →
Este obiceiul ochilor să nu uite. / Lumina își încordase arcul până la obârșiile mirajului. … →
Liniștea-i ca un fus / pe după care timpul și-a-nfășurat / încâlcelile sau barba / … →
Pădureț pe zări și vodă, / anotimpul meu de sodă. / Bombăne c-așa e el, … →
M-am lăcomit cu gheara care scurmă, / Țărușii rădăcinilor mă-nțeapă, / Zac răscolit la fiecare … →
O caisă și-un cais / alergau prin paradis. / Panica primordială / încolți sub o … →
O, ce pustie ești și mută! / În clarobscurul toamnei / domină nălucirea transparentă a … →
Te-năbușa în pacla incizei atmosfere, / O, tu, noian de lavă ce-aveai să fii pământul! … →
Când cumpăna ridică-n zenit pironul clar / Pe chipul nopții trece un gând pieziș de … →
Atât cât ochii pot cuprinde / În lung și-n larg peste ocean, / De mii … →
Hai, suflete în zbor departe, / Spre cer, pe-a viselor poteci, / Pe unde gând … →