George Coșbuc - Muntele Rătezat
Muntele și-acum ascunde / Între nouri fruntea lui; / Trăsnet când prin stânci pătrunde / … →
Muntele și-acum ascunde / Între nouri fruntea lui; / Trăsnet când prin stânci pătrunde / … →
Iată cam ce văzui: Copacii-n a mea cale / Precum o oaste-nvinsă, fugeau, buluc, la … →
Marea-i verde, liniștită, / Când se ivesc zorile. / O câmpie nesfârșită / Parc / … →
Am acceptat că lucrurile ne iubeau. / Fragili și duri pe șesurile lor, / ne … →
A venit întâi un nor călător / și-a acoperit ca fumul / jumătate de cer … →
Baloane mari de spumă albă prin grădini / (Și zarzărul, și vișinul, și perii) / … →
Unic / Și trist / Stau în natură, / Plecate sunt. / Orice ființe. / … →
Noapte de vară. / Noaptea-ncet, tihnit se lasă – / Poezie, sau destin – / … →
Broaştele. / Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă. / Buchetele de trestii dormeau cu … →
Aeroplanul. / Spre apusul de jăratic / Cu livezi scăldate-n aur, / Trece-un nour singuratic … →