natura statica – Versuri.pro

Lucian Blaga - Înscripție pe O Casă Nouă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Înscripție pe o casă nouă.
Toate stau la locul lor,
stă păianjenul în plasă
ca-ntr-o lume de mătasă.
Nu-l încearcă nici un dor
din ocolul lui să iasă.
Toate stau la locul lor:
piatră, floare și ulcior,
vatră și amnar și iască.
Asta-i legea tuturor:
zări să-și facă din pridvor,
să se simtă bine-acasă.

Stefan Augustin Doinaş - Natură Moartă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Fructele din tablou sunt un adio.
(Pe masă, copiile lor zbârcite
agită-n vânt batiste-aromitoare.).
Albastru, verde, indigo vor arde
orașele sortite să le-afirme.
Amoruri multe vor stârni: o formă
imatură sub fardul lor va duce-n
ispită mateloți miopi de sare,
lorzi neutrali, profesori de bucate,
copii care vor crede că sunt discuri.
(Pe masă, la soroace vechi, pluti-vor
din nou batiste dulci – o, imitații,
la ora șapte cină unor grauri..).
Ele, în țara unde cresc magneții,
nu-și pot epuiza virginitatea.
1971
Din antologia „Alfabet poetic”, Editura Minerva, 1978

Joachim Ringelnatz - În Parc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

O căprioară sta lângă un copăcel
Liniștită și transfigurată, ca în vis.
Era la ora unsprezece și două minute.
Apoi am trecut pe la patru
Dimineața din nou
Și animalul sta la fel visând.
M-am apropiat în cea mai mare liniște
Abia respirând,
Dimpotriva vântului, de pom,
Și l-am atins cu vârful degetului.
Dar.. era de ghips.

George Bacovia - Pastelul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Buciumă toamna
Agonic – din fund –
Trec păsărele
Și tainic s-ascund.
Țârâie ploaia…
Nu-i nimeni pe drum;
Pe-afară de stai
Te-nabuși de fum.
Departe, pe câmp,
Cad corbii, domol;
Și răgete lungi
Ornesc din ocol.
Talangile, trist,
Tot sună dogi…
Și tare-i târziu,
Și n-am mai murit…

Emile Verhaeren - Laptele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În pivnița prelungă și cu tavan scăzut,
lângă răsuflătoarea ce dă spre nord, sunt oale
lăsând să se răcească, alb, laptele, agale,
în roșul și rotundul lor pântece de lut.
Le vezi dormind în colțuri de umbră și-ai spune
că se deschid pe ape stătute, nufari,
sau că bucate stau sub capace albe, mari,
păstrate-n umbră, îngeri la cină să adune.
Butoaie pântecoase pe dublu șir dormind,
tăvi mari cu șunculițe și șuncile-aromind,
sau caltaboșii, grașii, cu tenul alb, sfielnic,
și ninse gros cu zahăr stau tarte negre-n grup
stârnind turbate pofte în pântece, în trup.
Doar laptele, în față, stă rece, feciorelnic.

Ion Pillat - Natură Moartă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Lin, trandafirul din pahar,
lăsând petala lui să cadă,
sărută roza de zăpadă
din apa cu albastru har.
La doi păstori de porțelan,
de Saxa: mică și pudrată,
Marchiza-Sevres își arată
în alb disprețul suveran.
Și pe un scrin din vremea-n care
trăia și Goethe și Voltaire:
în lungi bătăi crepusculare.
Străvechiul ornic suna rar
prin timpul cu brumat cleștar,
vecia ceasului ce moare.

Attila Jozsef - Ținut Mort

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

(Holt vidék).
Ape-n aburi, nu se leagă,
papura atârnă bleagă.
În pilotă-i tras înaltul.
Tăceri mari trosnesc pe câmpul
fulguit.
Ceață grasă, unsuroasă,
luncă rotundă și joasă.
Audibil, doar o barcă
se mai clatină pe baltă
singură.
Printre ramuri înghețate,
vreme aspră codrul naște.
Trosnitorul ger își leagă
ciolănoasa lui mârțoagă
la popas.
Și-n mijlocul viei prunii.
Paie ude-ascund butucii.
Subțiri, stau în rânduri parii,
buni să sprijine plugarii
la umblat.
Și sălașul – peisajul
îi dă ocol. Și-n clivajul
de var de pe pereții lui
scobește gheara gerului
în joacă.
Ușa cocinii-i deschisă.
Scârțâie, vântul o mișcă.
Poate intră vreun purcel
rătăcit, și-odat’ cu el
știuleții.
Stau țăranii-n casa mică.
Unul pune frunze-n pipă.
Ei nici de rugi nu-s ajutați.
Pe priciuri stau îngândurați
în beznă.
A domnilor este via.
Freamătul pădurii, glia.
A lor balta și sub gheață
pentru ei se țin în viață
peștii-n mâl.
ianuarie 1932

Alexandru Macedonski - Rondelul Lucrurilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Rondelul lucrurilor.
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase:
Bronz, catifea, lemn sau mătase,
Prin grai aproape omenesc.
Tu le crezi moarte, și trăiesc
Împrăștiate-n orice case. –
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase.
Și câte nu-ți mai povestesc
În pustnicia lor retrase:
Cu tot ce sufletu-ți uitase
Te-mbie sau te chinuiesc. –
Oh! lucrurile cum vorbesc.

Agatha Bacovia - Natură Statică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Aceleași grele taine pe ziduri cu tăceri,
Lumina cade-n pete mai vinete ca ieri.
Pe cadre ea așază o pastă grea de clipe,
Mai obosită vremea din goluri s-o-nfiripe.
Cu salbe lungi de gânduri se împletesc ispite. —
Din taina neființii cad gânduri risipite.
Trecutul se deschide din tomuri prăfuite,
O candelă-și adună luminile sfințite.
Pe chipul Preacuratei, de cedru și de aur,
Își picură tăcerea corole mici de laur.
Norod sfințit din veacuri icoanele cuprind,
Sub clipele ce jarul din zare îl aprind.