natura iarna – Versuri.pro

Salvatore Quasimodo - Salina Iarna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Tihnă dulce, nu dormi nicicând în mine,
iar într-o zi te prefaci în limpede lumină
în care lucrurile se mișcă
între limite precise:
suni cu foc copacul în cer,
și dragul râs al ființelor umane.
Salina: înghețată. Ea a și fost prin timp
un semn expres
schimbarea apei
în formă incoruptibilă.
Să ne aflăm în armonie sub legea ei.
Iată, se-asprește neomenește trecerea
de păsări de baltă în văzduhul gol
plânset de nou-născuți.
Prin mușchiul mâhnit, în supliciu
strălucește piatra vânătă:
curge pe apă
o rădăcină naufragiată,
o foaie încă verde
devenită inutilă pe pământ.

Matsuo Basho - Prazul de Iarnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Prazul de iarnă / A fost spălat alb - / Cât de rece este! →

Grupul Vocelis feat Bogdan Popea/ Daniela Stroie - Tablou de Iarnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Hai-hui pe munte-n creste cărunte
În munți rătăcind
Văi și izvoare dorm sub ninsoare somnul cel lin.

Prin munții albi pe creste-ascuțite
Poteci ascunse de ciute bătute.
Bradul cel verde, soarele-l vede de sus din cer
Seara se lasă, gerul se varsă, stele se cern.

Luna cea plină varsă lumină, totul e alb
Focul ne-adună, chitara sună sus în Diham.

Hai-hui pe munte-n creste cărunte
În munți rătăcind
Văi și izvoare dorm sub ninsoare somnul cel lin.

Luna cea plină varsă lumină, totul e alb
Focul ne-adună, chitara sună sus în Diham.

Prin munții albi pe creste-ascuțite
Poteci ascunse de ciute bătute.
Bradul cel verde, soarele-l vede de sus din cer
Seara se lasă, gerul se varsă, stele se cern.

Edmond Ioan - Înainte de Crăciun

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Peste tot e plin de zăpadă,
Neaua-și arată mantaua sa dalbă.
Renii se plimbă, aleargă-n pădure,
Din pomi zăpada în roiuri se cerne.
Pe întinderea pustie, fără de nume
Se văd pe alocuri, pași și urme.
Soarele apare, pe cerul roșiatic,
Și noaptea dispare, se retrage apatic.
Zorii de gheață răsar pe alocuri,
Veverițele se joacă-n stejarii de-alături.
Codrul fremătând, se-apleacă agale,
Peste cărarea argintie, netedă, pustie.
Pescarii la copcă pescuiesc în vale,
Cu undițe străvechi, pe lacul cel mare.
Râul se scurge, încet se duce
Sub gheața cea groasă ce-ncet îl strânge.
Norii vin încărcați de promoroacă,
Răspândind stele de gheață pe întinderea posacă.
Copii cu sania, au ieșit la joacă,
Se bat în grupuri, cu bulgări de zăpadă.
La casele din sate, pe hornuri iasă fumul,
Lângă bradul împodobit, în casă arde focul.
Familiile deja terminat-au cu gătitul
Cu pași repezi a venit, bătând la uși Crăciunul.

Robert Frost - Popas în Apropierea Codrilor într-o Seară cu Ninsoare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ai cui sunt codrii am aflat,
Chiar dacă are casa-n sat;
Că m-am oprit el nu va şti
Să-i văd că-n nea s-au îmbrăcat.

Căluţului îi pare-n van
Să ne oprim fără vreun han
Între copaci şi lacul trist
În seara neagră dintr-un an.

Şi dă din cap întrebător
E o greşeală sau cobor?
Se-aude numai vântul lin
Şi fulgii moi ce cad uşor.

Codrii frumoşi îmi plac nespus,
Dar am promis şi sunt supus
Şi mai e mult până dorm dus
Şi mai e mult până dorm dus.

Afanasii Fet - Sufletul Minunii