Versuri corectate și adnotate
Nastratin Hogea odată fiind la o nuntă chematSe duse în haine simple ca sărac biet îmbrăcatNuntașii astfel văzându-l nici în seamă nu-l băgaCi pe cei cu haine scumpe să trateze alergaȘi după ce așezară la masă pe toți frumosÎl puseră și pe dânsul, în colțul mesei de jos.Nastratin văzând aceasta, se sculă,În grabă alergă și … Citește mai mult
Hogea s-apucă odată ca să-și facă un cuptor,Pe nevasta sa-mprejuru-i având-o de ajutor;După ce-l isprăvi însă, după cum lui i-a plăcut,Veni un vecin și-i zise că nu e bine făcut,Pentru că l-a-ntors cu gura către vântul de apus,Ci era să fie bine spre miazăzi să-l fi pus;Altul viind zise iară: – Hogea, ce bine făceaiCătră … Citește mai mult
Nastratin Hogea-ntr-o vreme nici un câștig neavând,Și în cea mai de pre urmă sărăcie ajungând,Hotărâ să fure ceapă de la un al său vecin,Ce avea destulă-n casă și nu da la vreun strein.Dar văzând Nastratin Hogea că el ușa o-ncuia,Plan făcu pe coș să intre noaptea și ceva să ia.Deci suindu-se pe casă și privind … Citește mai mult
Nastratin Hogea-ntr-o vreme nouă măgari dobândindȘi într-o zi toți aceștia la pășune scoși fiindS-a dus seara ca să-i strângă de pe câmp unde eraȘi de sunt toți ca să vază, începu a-i număra.Ieșind dar la număr tocma, pe unul încălecă,Luă pe toți după urmă și la casa lui plecă.Când mergea pe cale însă stătu iar … Citește mai mult
Într-o zi, Nastratin Hogea pe o uliță trecândȘi pe poartă-n curtea unui bogat ochii aruncândSe opri ca să privească la un lucru foarte rar.Adică la-mpodobirea a unui mânz de măgar,Carele avea căpăstru peste tot cu fir lucratȘi pe ciucuri împrejuru-i mărgaritar înșirat,Un cioltar cu flori de aur pe spatele lui întinsȘi drept chingă peste dânsul … Citește mai mult
Într-o zi, Nastratin Hogea, ceartă c-un vecin având,Fuse tras la judecată, pentru dânsul jalbă dând;Nastratin plecând să meargă spre a se înfățișa,Băgă-n sân un pietroi mare și se-nfățișă așa;Când pârâtorul de dânsul spunea câte îi plăcea,Nastratin pe taină sânul își arăta și tăcea.Judecătorul văzându-l că își bătea sânul plin,Toată dreptatea o dete în partea lui … Citește mai mult
Murind lui Nastratin Hogea măgarul ce îl avea,Socoti cum să mai scoată din paguba sa ceva:Și așa tăind cu el capul măgarului celui mort,L-a-nfășurat pe deasupra binișor cu niște tort;Apoi cu acest ghem mare în piață să-l vânză mergând,Se duse și el cu dânsul cu alți vânzători în rând;Stând aci, veni îndată un ovrei cumpărător,Carele … Citește mai mult
Nastratin Hogea-ntr-o iarnă lemne de foc neavând,Îşi arse dimprejur gardul, numai porţile lăsând;Şi văzând el că vecinii ş-alţii p-aicea trecea,Intrând sau ieşind din curtea-i, şi venea şi se ducea,Supărându-se de-aceasta ieşind striga către toţiCă fiecare să intre şi să iasă tot pe porţi.
Nastratin Hogea odatăMăgarul din grajd scăpândPlecă cu traista-ncărcatăCa să-l caute-ntrebând: Ș-întâlnind pe oarecineDin săteni l-a întrebat:– N-ai văzut cumva, vecine,Pe măgarul meu prin sat? – Ba l-am văzut, el zise,Colea ca jude șezând,Și la vite-n holde prinseJudeca, ispas făcând. Hogea zise cu mirare:– Jude-n sat măgarul meu?!Zise acel la plecare:– Da, da ceea ce-ți spun … Citește mai mult