Maria Butaciu – Tare Mândră-i Ulița

Tare mândră-i ulițaPe la noi duminica,Fete mândre și fecioriÎmbrăcați de sărbători.Cei bătrâni și cu nepoțiiStau la sfat în pragul porții,Poartă veche din bătrâniCum îi rândul la români.Tare mândră-i ulițaCând începe-a se-nseraC-amu’ jocul s-o gătatȘi spre casă-i de plecat.Și-om porni devreme-n zoriCu fete și cu fecioriToți la lucrul câmpuluiCum îi drag românului,Hărnicia s-o cinsteascăCă-i datină strămoșească. … Citește mai mult

Costache Conachi – Răspunsul Unei Scrisori

Am cetit, iubite frate, mărturisirile taleȘi le crez că-s strecurate chiar din simțire de jale;Nu-mi rămâne îndoială că ți-au adus oțărirePolitica cea vicleană ce au toți grecii din fire,Și fănarul care arde seul topit cu cruzime,Și nevinovatul sânge al zimbrului cu prostime..După acestea urmează și a gustului schimbare;Din curtezan cu mândrie, calic rob cu fală … Citește mai mult

Costel Zăgan – Pentru Pâine

Țăranul și-a făcut din sufletcandelă de luminat neamul.Lumina ochilor săieo sărbătoare în haine de lucru.În fiecare primăvarăîși cere iertare pământuluicuplugul.Lanurile de grâu fi-vor de-aceeaun detaliu al conștiinței sale.Pâinea.Pasărea Phoenixrenăscutădinsudoarea acestei primăverifatele.

Colinde – Mă Luai, Luai

Mă luai, luai..Mă luai, luai..Pe din sus de râu,Cu secera-n brâu.Maica îmi venea,Maica îmi venea,Se apropia, se apropia.Și mă întreba,Și mă întreba:Gata-i holda?Gata-i holda?Holda n-am gătat,Holda n-am gătat,Că s-o arătat,Că s-o arătat.Stea la Răsărit,Stea la Răsărit,Mândră de argint,Mândră de argint.Steaua cum lucea,Steaua cum lucea,Holda se pleca,Holda se pleca.Bobul jos cădea,Bobul jos cădea,Holda-n loc creștea,Holda-n loc … Citește mai mult

Polina Manoilă – Merge Neică la Coșit

Merge neică la cositSă cosească fân măruntSă-l aibă ca așternutCu puicuța la iubit.– Bun lucru, neică, la coastă!– Mulțumesc, fată frumoasă!.– De atâta fân cosit,Neicuță, n-ai obosit?N-ai băut, nici n-ai mâncatȘi nici la umbră n-ai stat,Vino să ne odihnimȘi ce-am adus să prânzim!.– Puica mea, n-am obositCă la tine m-am gândit,Te-așteptam să vii o datăCu … Citește mai mult

Octavian Goga – Clăcașii

Era în miezul zilelor de vară,Și soarele, din drumul lui de pară,Își trimitea săgețile aprinse.Din brâul lui, din haina lui senină,Descoperite ținte de luminăCădeau sfărmate-n pulbere de razăPe revărsarea țarinei întinseȘi ascuțeau ucigătoare suliți..Eu le vedeam înșiruirea lungă,Cum, gârbovită, -ncet înaintează,Cum, stăruind, prin holdă-și taie uliți,Cerșetorind cu ochii stinși o dungăDe nor pribeag în vânătul … Citește mai mult

Octavian Goga – Graiul Pâinii

Graiul pâinii.Poveste-ntunecată-a pâinii,Nu-i strună să te ştie plânge,Căci de durerea ta străvecheÎn suflet cântecul se frânge.Când de strigarea strunei meleAş vrea plânsoarea ta s-o ferec,Se sfarmă coardele striviteDe-atâta jale şi-ntunerec.Din umbra nopţii care-ngroapăAl vostru neam din vremi bătrâne,Vă desluşiţi în negre rânduri,Voi, dătătorilor de pâine.Cinstite mâini, de soare arseŞi înăsprite de sudoare:Din truda săptămânii voastreTrăieşte-a … Citește mai mult

Octavian Goga – Plugarii

Plugarii.La voi aleargă totdeaunaTruditu-mi suflet să se-nchine;Voi singuri străjuiţi altarulNădejdii noastre de mai bine.Al vostru-i plânsul strunei mele,Creştini ce n-aveţi sărbătoare,Voi, cei mai buni copii ai firii,Urziţi din lacrimi şi sudoare.Cu mila-i nesfârşită, cerulClipirii voastre-nduioşateI-a dat cea mai curată razăDin sfânta lui seninătate.El v-a dat suflet să tresarăŞi inimă să se-nfioare,De glasul frunzelor din codru,De … Citește mai mult

Serghei Esenin – Nu-i Penița Grebla, Nici Condei Nu-i Coasa

Nu-i peniță grebla, nici condei nu-i coasa.Dar poți scrie cu coasa rânduri după plac.Sub al verii soare, când e-n cer mătasa,Le citesc tot anul oamenii din veac.Îmi dezbrac la dracu haina englezească!Hei, ia dați o coasă și v-arăt ce pot! –Nu-s de-al vostru oare, viță țărănească,Și nu-mi port în suflet satul peste tot?.Râd de gropi … Citește mai mult

Radu Gyr – Germinație

Revarsă aur zările din goarne.Sub vântul moale, murmurul agresto liră e din miază-zi în Est,și parcă harfe freamătă și-n carne.Plugarul dârz, cu discobolic gest,îndeamnă boi cu fulgere pe coarnezei vechi de lut în brazde să răstoarneși-n loc să-ngroape soarele celest.Pe câmp aleargă zorile sirepe.El, brațe tari și chip de voievod,dă duh țărânii și botează stepe,rostind, … Citește mai mult